Arhitectura Manastirii Robaia si pictura interioara

Biserica Sfantul Mare Mucenic Gheorghe prezinta un plan in forma de cruce greaca, fiind simetrica fata de axul longitudinal si avand o structura interioara specifica locasurilor de cult de rit bizantin, formate din: pronaos, naos si altar.

Pronaosul

Pronaosul - de plan patrat - are, un acces din pridvor, in axul de simetrie practicat in zidul de 80 cm grosime al peretelui de pe latura vestica.

Peretii de nord si de sud - cu grosimea de 80 cm - se diferentiaza prin aceea ca peretele nordic este prevazut cu o fereastra, iar cel sudic, cu un gol zidit partial in grosimea lui, "in care se presupune ca ar putea fi scara de acces in podul bisericii prevazut cu guri de tragere perimetrale".

Pronaosul este despartit de naos prin intermediul a trei arcade sustinute pe doua coloane de zidarie cu sectiunea de 70x70 cm sprijinite lateral de zidurile longitudinale, constituind, de altfel, golurile de acces in naos.

Sistemul de acoperire interioara a pronaosului este realizat sub forma unei cupole sferice din zidarie de caramida rezemata pe zidurile laterale, prin intermediul a patru arce dublouri. Accesul in pod, din pronaos, este, actualmente, blocat.

Naosul

Este separat de altar, printr-un iconostas de lemn "cu schelet de sustinere pe intradosul altarului" prevazut cu spatii libere destinate usilor imparatesti (central) si diaconesti (lateral). Cei doi pereti exteriori din zidarie groasa de circa 75 cm au cate o fereastra si sunt construiti in forma de semicerc, alcatuind, astfel, absidele laterale ale bisericii.

Naosul prezinta, ca sistem de acoperire, o cupola sferica din zidarie de caramida sustinuta prin intermediul a patru arce dublouri.

Altarul

Este delimitat printr-un zid exterior in forma de arc de cerc de circa 75 cm grosime alcatuind absida altarului, peretele fiind racordat cu absidele laterale ale caror raze sunt egale.

Altarul este prevazut cu o fereastra, in axul de simetrie, si cu cate o ferestruica la proscomidiar si diaconicon. Modul de acoperire interioara consta dintr-o semi-cupola sferica "racordata la absida altarului si la arcul dublou din dreptul catapetesmei".

De remarcat ca toate ferestrele bisericii au forma de pana, fiind evazate spre interior si cu arcada in partea superioara.

Sistemul de acoperire exterioara este format din sarpanta de lemn evazata spre poale si invelitoare din tabla de arama. Biserica este construita pe o fundatie din bolovani de rau, la baza, si din zidarie de piatra casetata din loc in loc cu caramida, iar peretii sunt din zidarie de caramida completata cu piatra cioplita, in unele zone.

Pridvorul

Amplasat pe latura vestica a fost construit anterior din lemn pe un soclu-parapet de piatra, rara fundatii, fiind inchis in anul 1951 cu geamlac.

Refacerea integrala, recenta a pridvorului tratat in maniera unui turn care permite accesul pe o scara spre podul amenajat ca o veritabila fortareata releva caracterul fortificat al bisericii.

DECORATIUNILE IN PIATRA

Decoratiunile in piatra ale bisericii au fost concepute prin raportarea la unele constructii ecleziastice din zona datand din secolul al XVII-lea.

Inspirat din goticul tarziu al portalului Bisericii Domnesti din Pitesti, ancadramentul din piatra ce impodobeste intrarea in biserica a fost realizat de catre sculptorul coordonator domnul Tudor I. Narcis, in atelierul S.C. Narel S.R.L., din calcar foarte dur, de culoare bej; importat din Vrata (Bulgaria), intrucat monumentalitatea ancadramentului usii implica procurarea unor blocuri masive de piatra, pe care sursa traditionala de calcar de la Albestii de Muscel nu o putea asigura. Elementele decorative - atat cele sculpturale cat si cele profilate - au fost proiectate de catre distinsa arhitecta Maria Multescu de la S.C. Proiect-Arges S.R.L., fiind inspirate din ornamentica in piatra a bisericilor-monument mentionate. Potrivit aprecierii realizatorului lor, "ancadramentele sculptate din piatra masiva pentru usi si ferestre, treptele de la intrarea in biserica, braul profilat pentru soclul constructiei constituie o subtila imbinare a mestesugului ancestral de cioplire a pietrei cu arta si dragostea de frumos - caracteristici profunde ale poporului roman".

PICTURA BISERICII

Opera de exceptie a renumitului zugrav argesean, Ion Savu, prezinta, in pronaos, naos si sfantul altar, un amplu program iconografic descris secvential, in raport cu zonele pe care a fost realizat.

Pronaosul

La intrarea in biserica, pe arcada frontala, sunt pictate scene din viata si minunile Sfantului Mare Mucenic Gheorghe - ocrotitorul Manastirii Robaia.

O prima secventa - in dispunerea scenelor de la stanga spre dreapta -, reprezinta pe Sf. Gheorghe inaintea imparatului Diocletian ("Sfantul Gheorghe aratandu-se lui Diocletian cu indrasneala"); secventa a doua reda impresionanta scena in care, in prezenta imparatului Diocletian stand pe tron, inconjurat de un sfetnic, un ostas si un om al curtii imperiale, Sf. Gheorghe se roaga in genunchi pentru invierea unui mort ("Sfantul Gheorghe inviind un mort") - scena urmarita de un grup de oameni din popor, precum si de sfetnici ai imparatului. Secventa a treia infatiseaza pe imparatul Diocletian si pe Sf. Gheorghe ingenunchiat, care se roaga, inainte de a i se taia capul ("Taierea capului Sfantului Gheorghe").

In aceeasi zona, deasupra stalpilor cilindrici care separa pronaosul de naos, sunt pictate doua scene inchipuind pe "Sf. Gheorghe binecuvantand pe imparateasa" (in stanga) si doi crestini culcati la pamant asteptand sa fie ucisi cu sabia (in dreapta).

In scopul accentuarii, sub raport cromatic, a importantei personajelor centrale ale scenelor religioase pictate, pictorul Ion Savu a folosit culoarea rosie pentru vesmintele Sf. Gheorghe, iar pentru vestimentatia celorlalte personaje culori temperate, fundalul cetatii fiind, insa, zugravit in alb galbui cu pete de gri si carmin.
Pe cele trei arcade mici, dispuse intre peretii laterali ai pronaosului si stalpii centrali ai acestuia, sunt pictati trei heruvimi albi purtand insemnele numelui lui Iisus Hristos, iar pe stalpi, sunt infatisati stand pe tronuri imparatesti: Mantuitorul Iisus Hristos - incadrat de Fecioara Maria si de Sf. Ioan Botezatorul ca "mijlocitori pentru omenire" - si Maica Domnului cu Pruncul - intre doi sfinti ingeri. In partea inferioara a stalpilor, sunt pictati doi heruvimi.
In partea superioara a peretelui vestic al pronaosului, sunt redate urmatoarele scene biblice: "Spalarea picioarelor Sfintilor Apostoli"; "Cina cea de Taina"; "Rugaciunea din gradina Ghetsimani".

In partea inferioara a peretelui, in stanga, este infatisat "Prea Sfintitul Calinic, Episcop de Arges si Muscel", imbracat in vesminte arhieresti si incadrat de cate sase medalioane reprezentand pe sfintii: Cuviosul Simeon, Cuviosul Serghie, Cuviosul Leon, Cuviosul Iustin, Cuviosul Gheorghie si Cuviosul Metodie (stanga) si: Cuviosul Anatolie, Cuviosul Andrei, Cuviosul Pilotei, Cuviosul Stefan, Cuviosul Vizantie si Cuviosul Sofronie (dreapta) - a caror viata de sfintenie si curatie morala poate servi ca pilda calugarilor si calugaritelor.

In aceeasi zona inferioara a peretelui, in dreapta, sunt pictate doua sfinte cuvioase maici: Sfanta Parascheva si Sfanta Mucenita Marina. Bolta pronaosului este dominata de scena reprezentand pe Maica Domnului cu Pruncul in brate, in medalion, cu text inscriptionat circular: "Prea Curata Fecioara si Stapana, Ceea ce Te-ai invrednicit a fi Maica Dumnezeului celui Preainalt, roaga-Te, pentru noi, Fiului Tau si Dumnezeului nostru". Maica Domnului este incadrata de Sfintii Parinti: Cuviosul Cosma, Cuviosul Ioan Damaschin, Cuviosul Teofan si Cuviosul Iosif. ;

Pisania pictata de deasupra accesului in interior are urmatorul continut:

"S-a zugravit din nou aceasta Sfanta Biserica in zilele pastoriei, cu / binecuvantarea si cu purtarea de grija a Prea Sfintitului Calinic, Episcop / de Arges, Muscel si Teleorman, in anii mantuirii 1993-1994. / Ostenitori fiind: prea cuvioasa monahie Petronia Dobrescu, stareta ma/nastirii; duhovnicii: protosinghel Inochentie Hatis, ieromonah Ilarion Pojoga / ajutati de soborul de monahii si surori precum si de multi credinciosi /Zugrav Savu Ion".

In partea superioara a peretelui nordic al pronaosului, este infatisata Maica Domnului cu Pruncul in brate pe scaun imparatesc, in slava, inconjurata, de prooroci si proorocite, ierarhi si mucenici, in perspectiva corala. La picioarele Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, sunt reprezentate doua grupuri de Cuviosi Parinti stand in genunchi cu mainile intinse, laudand-o si slavind-o pe Stapana si imparateasa.

In zona centrala a peretelui, golul pentru iluminat, de forma trapezoidala, este incadrat de doi cuviosi Sfinti Parinti: Sfantul Cuvios Antonie cel Mare - cu o filactera in mana, pe care este scris: "Nu te amagi, o, calugare, cu imbuibarea pantecelui, caci supunerea impreuna cu infranarea ii subjuga pe demoni", iar, in partea opusa, este zugravit Sfantul Eftimie cel Mare - care tine, cu ambele maini, un pergament, al carui text este urmatorul: "Fratilor, armele calugarului sunt acestea: indeletnicirea cu faptele cele bune, rugaciunea, socotinta, smerita cugetare si ascultarea cea dupa Dumnezeu".

In spatiile libere, sunt infatisati: Sfantul Atanasie de la Aton - cu ruloul inscriptionat: "Nimica alta nu vatama mai rau pe calugari si bucura pe demoni, decat a-si ascunde gandurile" si Sfantul Teodor Sicheotul - cu filactera: "Fratilor, siliti-va pentru mantuirea voastra mai inainte de a veni ceasul mortii".

Pe peretii golului ferestrei, au fost pictate Sfanta Mucenita Varvara si Sfanta Mucenita Ecaterina si in medalion Sfanta Mucenita Filoteia.

Vestimentatia personajelor biblice este nuantata, culorile sunt calde, in tonuri de carmin, rosu si alb.

In partea superioara a peretelui sudic al pronaosului, este infatisata Maica Domnului stand in picioare, cu pruncul Iisus - inconjurata de doua cete de fecioare, ale caror chipuri sunt impodobite cu blandetea si smerenia.

Scena este revelatoare, prin aerul de modestie pe care il degaja personajele marcate de sobrietate. Simplitatea lor imbraca atmosfera sugerata intr-o fluidizare a miscarii, personajele biblice lasand impresia ca plutesc in spatiul conferit picturii.

Asezati ca niste stalpi de temelie, Cuviosii Parinti - individualizati pictural - sunt infatisati intr-o atitudine de veghe, strajuind parca linistea pe care o degaja personajele centrale ale scenei. Sunt reprezentati purtand papirusuri cu texte: Cuviosul Harion cel Mare "De voiesti a sluji Domnului cu rugaciunea, gateste-ti sufletul tau catre ispite"; Cuviosul Maxim Marturisitorul - cu mana dreapta ridicata, avand, in stanga, filactera, pe care este scris: "Frate, totdeauna trudeste-ti trupul si indeletniceste-te fara lenevire in rugaciuni si in cantari"; Cuviosul Efrem Sirul cu ruloul inscriptionat: "Indrazneala amestecata cu rasul rastoarna cu inlesnire sufletele la pamant".

Sfantul Grigorie Decapolitul si Sfantul Nicodim de la Tismana, tinand Sfinte Evanghelii, sunt pictati bust.

Suita Sfintilor Parinti este incheiata de Cuviosul Teodosie, care, intors catre ceilalti, mediteaza, parca, la invatatura conclusiva de pe rotulul sau: "De nu veti parasi toate cele ale lumii, nu veti putea fi calugari".

Pe usile de pe latura sudica, mascand intrarea anterioara in biserica, acum inzidita, este pictata scena "Bunei Vestiri".

Naosul

Pe peretele despartitor dintre naos si pronaos, in registrul arcadelor, sunt pictati, in medalioane, grupati doi cate doi: Sfanta Cuvioasa Sofia si Sfantul Mucenic Leontie (spre nord) si Sfanta Cuvioasa Pelaghia si Sfantul Mucenic Luchian (spre sud).

Pe stalpii cilindrici, sunt figurati: Sfantul Mucenic Andronic (stanga) si Sfantul Mucenic Chelsie (dreapta).

Peretele sudic este impodobit cu imaginile Sfintilor Mucenici, in ordine: Sfantul Mucenic Gheorghe, Sfantul Mucenic Teodor Tiron si Sfantul Mucenic Teodor Stratilat.

In spatiul limitrof golului ferestrei sudice, sunt reprezentati: Sfantul Ioan Botezatorul (in medalion); Sfantul Mucenic Talaleu si Sfantul Mucenic Pantelimon - mucenici tamaduitori purtand casete in mainile lor. Se succed, in ordine: Sfantul Mucenic Procopie, Sfantul Mucenic Iulian, Sfantul Mucenic Haralambie - imbracat in haine arhieresti.

In aria frontala, o friza de medalioane infatiseaza, central, pe: Domnul Iisus Hristos incadrat de cate patru sfinti apostoli: Sfantul Apostol Iacov, Sfantul Apostol Cleopa, Sfantul Apostol Agav, Sfantul Apostol Filimon, iar, in partea opusa: Sfantul Apostol Aristarh, Sfantul Apostol Ermis, Sfantul Apostol Gaie si Sfantul Apostol Matias.

Braul de deasupra catapetesmei a fost afectat Sfintilor Prooroci: Sfantul Prooroc Ilie, Sfantul Prooroc Moise, Sfantul Prooroc Daniel, Sfantul Prooroc Isaia, sirul proorocilor fiind intrerupt de Sfanta Mahrama cu chipul Mantuitorului, pentru ca, apoi, sa se continue cu: Sfantul Prooroc Ieremia, Sfantul Prooroc Iezechiil, Sfantul Prooroc Osea, Sfantul Prooroc Ioan Botezatorul.

Registrul iconografic al naosului este completat, pe peretele nordic, cu: Sfantul Mucenic Eustatie, Sfantul Mucenic Alexandru, Sfantul Mucenic Mina, iar, dincolo de golul ferestrei, Sfantul Mucenic Valentin, Sfantul Mucenic Nestor si Sfantul Mucenic Dimitrie. Sfintii Mucenici - cu fete senine si curajoase - sunt infatisati in vesminte ostasesti, inarmati cu sulite sau cu sabii si poarta armuri.

Sfintii Mucenici par supradimensionati, in raport cu trupurile cuviosilor parinti, pictorul avand la dispozitie un spatiu mult mai extins destinat reprezentarii lor.

In partea superioara a golului ferestrei, este pictat in medalion Mantuitorul binecuvantand, incadrat - pe glafurile laterale - de Sfintii si Dreptii Parinti ai Maicii Domnului, Ioachim si Ana.

Scena Invierii Mantuitorului Iisus Hristos - de pe arcada - domina registrul iconografic din naos.

Braul inferior prezinta, central, pe Mantuitorul Iisus Hristos Emanoil, in chip de inger, incadrat de Sfintii Apostoli: Tihic, Sila, Zina, Stahie - de o parte, iar de cealalta, de Sfintii Apostoli: Luchiu, Evod, Tit si Fortunat.

Pe cupola naosului, intr-un mare medalion circular, Mantuitorul Iisus Hristos in ipostaza de Pantocrator cu Sf. Evanghelie in mana, inconjurat de cete de ingeri, heruvimi si serafimi - constituie cheia de bolta a intregului program iconografic al bisericii.

In partea estica, scena inchipuind "Masa punerii inainte" are ca personaje biblice, pe Maica Domnului, pe Sfantul Ioan Botezatorul si heruvimi. Pe peretele despartitor dintre naos si pronaos, scena "Adormirii Maicii Domnului" cu aducerea, pe nori, a sfintilor mucenici si apostoli ai Domnului este completata cu urmatoarele reprezentari iconografice: Sfantul Arhanghel Gavriil - cu filactera inscriptionata: "Scriu cu pana tot ce e inlauntrul celor ce intra aici; port grija celor buni, dar nimicesc iute pe cei rai" - sub Sfantul Prooroc Zaharia (in stanga); Sfantul Arhanghel Mihail cu rotulul pe care sta scris: "Sunt ostasul lui Dumnezeu si inarmat cu spada; cine intra aici cu sfiala e aparat, pazit, obladuit si luat in seama, iar cel ce intra fara inima curata il izbesc fara mila cu spada aceasta" - sub Sfantul si dreptul Melchisedec (in dreapta).
In mijloc, straluceste Maica Domnului in slava, purtata de patru ingeri imbracati in vesminte albe.

Iconostasul

Opera remarcabila a sculpturii bisericesti in lemn - iconostasul a fost sapat cu o maiestrie rar intalnita de catre monahul Naum, intre anii 1793-1802, pe cheltuiala episcopului carturar al Argesului, Iosif I.

Corpul principal al iconostasului este impartit in trei registre orizontale, dispuse paralel, intre Crucea Rastignirii Mantuitorului si nivelul superiorul usilor imparatesti.

Registrul inferior al iconostasului este rezervat celor sase icoane imparatesti pictate in ulei de Constantin zugravul, in mai 1848. Ulterior, sub acestea, au fost montate alte patru icoane pictate de Theodor Petrescu in anul 1951.

Registrul median este compus din 12 icoane reprezentand pe "Cei 12 Sfinti Apostoli" - ordonate simetric in raport cu icoana centrala a "Mantuitorului Iisus Hristos".

Registrul superior este format din icoane care prezinta pe cei 12 prooroci, dispuse in jurul icoanei "Maicii Domnului". Programul iconografic al iconostasului se completeaza, lateral, cu icoana reprezentand minunea invierii unui corabier, pe care a savarsit-o "Sfantul Ierarh Nicolae" si cu icoana "Sfantului Mare Mucenic Gheorghe" omorand balaurul. Frontal, sunt fixate icoanele cu scenele biblice: "Fuga in Egipt" si "Mantuitorul vorbind cu samarineanca".

Sfantul Altar

Pe bolta Sfantului Altar, este infatisata, in marime naturala, Maica Domnului cu Pruncul - pe scaun imparatesc avand, de o parte si de alta, pe Cuviosul Andrei Criteanul si pe Cuviosul Ioan Damaschin - ambii ingenunchiati, rugandu-se la Prea Curata Stapana si Maica a tuturor. Pe pergamentul purtat de Cuviosul Andrei, este scris: "Ajutor si acoperamant mi s-a facut mie spre mantuire", iar pe cel al Cuviosului Damaschin: "Veseleste-te, Ierusalime, si praznuiti toti cei care iubiti Sionul".

Registrul pictural este completat cu imaginile a doi ingeri, cu Sfantul Prooroc David si Sfantul Prooroc Solomon. In centru, Sfantul Duh - in chip de porumb - se pogoara dintr-un cerc de raze asupra Sfintei Fecioare Maria.

Programul iconografic include reprezentarea, de la stanga la dreapta, a urmatorilor sfinti, unii cu filactere ce cuprind textele: Sfantul Arhidiacon Stefan; Sfantul Ierarh Chirii - "Mai ales pentru Preasfanta, Preacurata, Prea Binecuvantata, Marita Stapana noastra de Dumnezeu Nascatoare si pururea..."; Sfantul Ierarh Atanasie - "Iarasi si de multe ori cadem la Tine si Tie ne rugam, Bunule si Iubitorule de oameni"; Sfantul Ierarh Nicolae; Sfantul Ierarh Vasile cel Mare - "Trebuie sa purtam grija, cu tot de-a dinsul de frumusetea sufletului, caci aceasta vrea sa ceara Dumnezeu"; Sfantul Ierarh Ioan Gura de Aur - "Dumnezeule, Dumnezeul nostru, cela ce painea cea cereasca, hrana a toata lumea, pre Domnul Dumnezeul nostru Iisus Hristos L-ai trimis Mantuitor"; Sfantul Ierarh Grigore Teologul - "Dumnezeule cel Sfant, Carele intre sfinti odihnesti, Cela ce glas intreit sfant esti laudat de serafimi si de heruvimi"; Sfantul Ierarh Spiridon; Sfantul Ierarh Dionisie Areopagitul -"Aducandu-ne aminte de aceasta porunca mantuitoare si de toate cele ce s-au facut pentru noi, de cruce, de groapa, de invierea cea de-a treia zi"-

Pridvorul

Compozitional, dar si prin modalitatea specifica de tratare, pictura murala din pridvor, difera de pictura de factura postbizantina romaneasca tarzie, cu influente vadit populare din interiorul bisericii, realizata de catre mesterul zugrav argesean Ion Savu.

Opera a pictorului bisericesc Nicolae George Sorin si a echipei sale formate din: Parintele Ilie-rasofor, sora Nicoleta, Emanuel, Dragos si Mioara Dricu, Alexandru si Bogdan Stanciu - pictura pridvorului isi propune o revenire la «secolele de aur» ale picturii bizantine, cu trimitere la scoala de pictura macedonean-sarbeasca. Normele compozitionale adoptate de pictor sunt, in general, congruente cu programul iconografic prestabilit, prin canoane, pronaosului din structura unei biserici ortodoxe. Se constata, totusi, o particularizare a programului, prin includerea, in context, a unor sfinti ocrotitori ai manastirii, ori care au avut legatura cu trecutul istoric sau religios al acesteia.

Tabloul realizat pe cupola semisferica reda pe Iisus Emanuel inconjurat de cete de ingeri. Aceasta compozitie circulara este incadrata de simbolurile Sfintilor Evanghelisti: Matei, Marcu, Luca si Ioan, respectiv - ingerul, vitelul, leul si vulturul. Necesitatea accentuarii caracterului specific al bisericii manastirii a implicat includerea, in programul iconografic, a sfintilor pictati in friza dispusa pe peretele estic si, partial, pe peretele sudic: Sf. Serafim de la Sarov, Sf. Mucenita Filoteia, Sf. Mucenita Petronia, Cuvioasa Parascheva de la Iasi, Sf. Imparateasa Irina, Cuvioasa Teodora de la Sihla, Sf. Mucenita Tatiana de la Craiova, Sf. Mucenita Varvara.

Scena Deisis - Mantuitorul Hristos incadrat de Maica Domnului si Sf. Ioan Botezatorul - este completata, in zona inferioara, cu scenele infatisand pe Sf. Simeon Stalpnicul si pe Sf. Arhanghel Mihail. Inconjurata de cete de sfinti, cuviosi parinti, calugari, Maica Domnului troneaza, pe peretele vestic, imaginand, in ampla scena iconografica "De tine se bucura toata faptura", Biserica triumfatoare (din Cer) si Biserica luptatoare (de pe Pamant). Nominalizarea, in contextul acestei secvente picturale, alaturi de sfintii ocrotitori ai Manastirii Robaia (Sf. Mare Mucenic Gheorghe, Sf. Ierarh Nicolae, Cuviosul Sofronie de la Cioara), a renumitului zugrav Parvu Mutu, a Prea Sfintitului Episcop Calinic marele ctitor al refacerii asezamantului monahal -, precum si a staretei manastirii cu soborul de maici si credinciosi redat in perspectiva corala releva preocuparea artistului de a conferi, astfel, individualitate, prin personajele mentionate, spatiului pictat. Este infatisata, in continuare, impartasirea cu Sfintele Taine a Cuvioasei Maria Egipteanca de catre Cuviosul Zosima. Scena ocupa partea superioara a semicercului compozitional.

Completarea programului iconografic include reprezentarea scenelor religioase: "Botezul Mantuitorului", "Somnul lui Iisus", "Sfantul Mare Mucenic Gheorghe ucigand balaurul", "Sacrificiul lui Avraam". Un spatiu generos a fost repartizat, pe peretele sudic, infatisarii Sfintilor Apostoli Petru si Pavel "in imbratisarea de credinta a Apusului cu Rasaritul". Pictura murala a registrului inferior continua motivul compozitional si cromatica frizei decorative din interiorul bisericii.

Pisania zugravita in pridvor glasuieste astfel: " … impodobitu-s-a cu pictura murala acest nou pridvor al Sfintei Biserici de la Robaia, cu binecuvintarea Prea Sfintitului Calinic, Episcop al Argesului si Muscelului, si cu osirdia Prea Cuvioasei Maici Starete Petronia Dobrescu, a Parintelui slujitor Ilie Sturza si a obstii monahale, cu intreaga cheltuiala a drept-credincioasei doamne Irina-Paula Jianu din Bucuresti.

Pictor George Sorin Nicolae,
29 septembrie 2003”

Exteriorul

Icoana de hram a bisericii manastirii reprezentand Sfantul Marele Mucenic Gheorghe, ocrotitorul sfantului lacas, pictata pe peretele sudic al lacasului, in dreapta intrarii in biserica.

MOBILIERUL BISERICII

Se incadreaza perfect in estetica generala a interiorului acestui sfant lacas. Concepute sub forma unor tronuri arhierest de dimensiuni reduse, insa cu brate lungi, stranele - confectionate din lemn de stejar - au fost sculptate, in anii 1995-1996, de catre mesterii: Gheorghe Antal si Ion Visan, originari din Piatra Neamt.

Cele 28 de strane maiestrit sculptate in lemn sunt fixate in pronaos (12) si in naos (16), intr-o dispunere relativ simetrica.

Mobilierul bisericii este completat cu un tron arhieresc aflat in naos, doua strane - pentru randuirea cartilor necesare desfasurarii slujbelor, un iconostas mic - pe care se aseaza, de regula, icoana hramului sau icoane praznicale - si masuta-suport a icoanei Maicii Domnului.