Patrimoniul bibliofil, iconografic si obiecte de cult

CARTI BISERICESTI

Manastirea Robaia - loc cu influenta duhovniceasca in evul mediu romanesc detinea un patrimoniu bibliofil remarcabil, rod al preocuparii continue a staretilor de a se inzestra manastirea cu carti de ritual, dar si datorita actului generos al episcopului carturar Iosif al Argesului, care a donat Manastirii Robaia volume extrem de necesare pentru desfasurarea slujbelor.

In sipetul de comori al manastirii, se aflau: "Cuvintele si invataturile prea cuviosului parintelui nostru Efrem Sirul" [Neamt, 1818], "Pateric" [Bucuresti,, 1828], "Carte ce se numeste Putul Sfantului Ioan Gura de Aur" [Buzau, 1833], "Cuvinte putin oarecare din cele multe ale celor intru sfinti parintilor nostri Vasilie cel Mare si Grigorie Cuvantatorului de Dumnezeu", "Mineiele" editate la Neamt.

Cartile religioase constituiau o hrana spirituala permanenta atat pentru traitorii din manastire, cat si pentru calugarii care isi impuneau o viata ascetica, izolandu-se in locurile tainice din apropierea Manastirii Robaia.

Astfel, Aconie - "mai micul tuturor" - mentiona, pe filele "Mineiului lunii iunie" tiparit la Manastirea Neamt in 1813, urmatoarele: "Multumim lui Dumnezeu ca m-am invrednicit si eu, pacatosul, a ceti vietile sfintilor celor ce sa afla in cartea aceasta a lunii lui iunie, primind-o de la duhovnicul parintele Dionisi din Robaia, aflandu-ma in locuinta la sihastria numitului schit iar dupa ce o am sfarsit, o am dat iarasi la acest loc. De aceea, m-am si iscalit. 1841, iunie 20. Aconie, mai micul tuturor."

Insemnarile de pe filele cartilor romanesti vechi contii referiri la diferite lacasuri de cult, dar si la Schitul Bratasesti metoc al Manastirii Robaia, confirmandu-se, astfel, o intense circulatie a cartilor ritualice.

"Evanghelia" tiparita la Bucuresti in anul 1742 provine - conform insemnarii lui Barbu Popescu Eneotu - de la Biserica de lemn din Jupanesti, ctitorita de catre tatal acestuia, Necula Eneotu: "Aceasta sfanta Evanghelie ce este cumparata de parintele meu, Necula Eneotu, (s-au) dat sfintei Biserici Jupanesti si cu ajutorul sfintii(i) sale, m-am invrednicit si eu de am innoit-o cu legatura spre a fi iarasi la sfanta biserica unde a fost randuita. Si care din preoti(i) care se afla la acest sfant lacas, care o va citi sa fie spre pomenire vecinica, si care, dupa vremi, de se va intampla, a o lastari can(d)va la alt loc, sa fie suptu blestemu bisericii, nefiind volnici. 1827, dechemv(rie) 10."

"Mineiul lunii aprilie" aparut in tipografia de la Buda, in anul 1805, "lastarea" - potrivit unei expresive formulari arhaice - la Robaia, de la Biserica Strajesti a biv vel clucerului Constantin Buzescu: "Acest minei din numarul celor 12 luni ce cuprinde intr-insul pe largu slujbele praznicelor si ale sfintilor ce s-au asezat de sfintii parinti a sa sarba in luna lui aprilie, cumparat-s-au de cel mai mic intre robii lui Dumnezeu Co(n)st(an)d(in) Buzascul, biv vel sluceri si s-au afierosit la sfanta biserica da la mosia dumisale Strajesti, spre vesnica pomenire.

Iar carile din preoti si slujitori sau oarecarele alt pravoslavnic crestin sa va indrazni a o ascunde sau sa instraineze vreun minei dintre acestea 12, acela sa fie blestemat de toti sfintii ce sa lauda intr-insele si sa nu scape in viata aceasta far' de dreapta rasplatire a Dumnezeirii cei in trei ipostasuri car ea sa si praznuieste la mai sus zisa biserica."

Adresandu-se intr-o forma versificata "pravoslavnicilor cetitori", Constantin Buzescu ii indemna: "Drept aceia, sa nu fiu ponosit, / ma rog cu duh umilit/ catre tot pravoslavnicul cetitor/ sa fie indraznelii mele lesne iertator / si sa nu ma mai dojeneasca, / ci, cu dragoste sa ma pomeneasca. / Caci aceste grele si infricosate cuvinte / indraznind, va zic, furilor de cele sfinte / Avand catre pravoslavie osardie foarte / si fi(i)nd al fiecaruia crestin /mai mic si mai smerit poate".

Consemnarile vizand donatia unor volume ritualice releva preocuparea constanta a episcopului Iosif I al Argesului pentru inzestrarea lacasului de cult de la Robaia.

Astfel, "Mineiele pe lunile: ianuarie, martie, iunie, august si septembrie" editate la Manastirea Neamt, intre anii 1812-1815, contin o insemnare identica: "S-au daruit schitului Robaia, ca sa fie nestramutat. L(ea)t '814, iulie 11", insemnarea fiind intarita de pecetea sa episcopala.

Seria donatiilor inregistreaza, in ordine cronologica: "Mineiul lunii aprilie" [Neamt, 1813]: "S-au daruit schitului Robaia, ca sa fie nestramutat. Leat 818, iulie 11"; "Vietile sfintilor din luna octombrie" [Neamt, 1809] - volum donat la aceeasi data; apoi, "Noul Testament adeca Asezamant" [Neamt, 1818] - cu precizarea in manuscris: "S-au dat in dar, sfantului schit Robaia, ca sa fie nestramutat de acolo. 1820, martie 19. … Iosif, episcop Arges", mentiune reluata pe volumul "Cuvintele si invataturile Prea Cuviosului Parintelui nostru Efrem Sirul" [Neamt, 1818]: "S-au daruit sfantului schit Robaia de mine smeritul. Sep., 1. … Iosif, episcop Argesului".

Suita donatorilor se completeaza cu: "popa Mihaila ot Jupanesti care, in ianuarie 1840, a cumparat, pentru asezamantul monahal, un «Apostol» tiparit la Buzau, in anul 1743, conform insemnarii sale de pe filele volumului mentionat; episcopul Climent - cel ce daruieste «Mineiul lunii aprilie» aparut la Bucuresti, in anul 1852; Vlasie ieromonahul - care doneaza schitului o «Panahida» tiparita la Bucuresti, in 1875". Adnotarile reprezinta o dovada despre o specializare a calugarilor din obstea Robaii in reconditionarea cartilor de cult. Astfel, pe fila de garda a "Panahidei" mentionate, Vlasie ieromonahul consemna: "Panahida aceasta am legat-o cu cheltuiala mea in timpul cat am fost staret acestei manastiri Robaia. 1894, sept., 8", iar, pe coligat, care include "Prohodul Domnului" [Bucuresti, 1875], se specifica: "Insemnare pentru tinere de minte: Aceasta carte s-au legat de mine, ieromonahul Nifon Popescu, staretu acestii manastiri Robaia, in anul 1894, sept".

Fondul bibliofil include - potrivit "Inventarului" publicat in revista "Pastorul Ortodox" nr. 1/1995, de catre monahia Iosefina Mihaila -, in afara volumelor mentionate, urmatoarele carti vechi pana la 1830: "Sfanta Evanghelie" [1693], "Minei pe luna noiembrie" [1698], "Octoih" [1750], "Minei pe octombrie" [1776], "Minei pe noiembrie" [1778], "Mineie pe lunile: aprilie, iunie, iulie, august" [1780], "Triod" [1781], "Sfanta Evanghelie" [1794], "Penticostare" [1800], "Cazanie" [1801], "Mineie pe lunile: februarie, martie, mai, iunie, noiembrie, decembrie" [1804-1805] tiparite la Buda, "Vietile Sfintilor pe lunile: noiembrie [1811], ianuarie [1812], mai, iunie, august" [1813], "Vietile Sfintilor din luna februarie" [1821], precum si alte volume ritualice vechi - fara foaie de titlu si cu file lipsa care se estimeaza ca au aparut anterior anului 1830: "Vietile Sfintilor pe lunile: martie, iulie, septembrie, octombrie, decembrie", "Mineie pe lunile: ianuarie, iulie, mai", un "Octoih", un "Molitfelnic", un "Triod", "Cuvintele Sf. Teodor Studitul".

ICOANE

In patrimoniul iconografic al Manastirii Robaia, se inregistreaza valori ale artei picturale religioase romanesti, care au suscitat interesul specialistilor de la Oficiul judetean Arges pentru patrimoniul cultural national.

Astfel, in arhiva documentara a manastirii, se pastreaza unele icoane praznicare pe lemn, pictate pe ambele fete: "Nasterea Iui Hristos / Botezul lui Hristos"; "Maica Domnului, Sf. Gheorghe si Sf. Dimitrie / Invierea Domnului"; "Inaltarea Iui Iisus Hristos" si altele.

Icoana praznicar, de factura populara, "Nasterea lui Hristos / Botezul lui Hristos" - cu dimensiunile de 340x245x25 mm - este databila in a doua jumatate a secolului al XIX-lea; pictata in tempera pe grund alb, fixat pe un suport din lemn de par.

Icoana praznicar "Maica Domnului, Sf. Gheorghe, Sf. Dimitrie / Invierea Domnului" - cu dimensiunile 370x310x20 mm - dateaza din aceeasi perioada; pictata in tempera pe un blat din lemn de par, cu; nimburi si detalii vestimentare aurite.

Icoana praznicar "Inaltarea lui Iisus Hristos" - cu dimensiunile 280x250x25 mm - databila in a doua jumatate a secolului al XIX-lea - pictata cu tempera pe grund subtire fixat pe un blat de tei.

Icoana praznicar "Intrarea in biserica a Maicii Domnului" - cu dimensiunile 300x250x30 mm - pictata in tempera pe un blat de brad, regularizat cu un grund foarte subtire.
Icoanele pictate anterior anului 1850 sunt icoane imparatesti: "Iisus Hristos"; "Maica Domnului cu Pruncul"; "Sfantul Nicolae"; "Sfantul Gheorghe" - atribuite zugravului Constantin, care semneaza pe icoana reprezentand pe Sfantul Mare Mucenic Gheorghe.

Din "zestrea iconografica" a secolului al XIX-lea, se pastreaza, de asemenea, sfintele icoane: "Maica Domnului"; "Nasterea Domnului"; "Schimbarea la fata / Adormirea Maicii Domnului"; "Buna Vestire / Intrarea in Ierusalim"; "Intampinarea Domnului / Taierea imprejur".

OBIECTE DE CULT

In patrimoniul manastirii, se inregistreaza, printre altele, un potir de metal datand din anul 1812, pe suportul caruia, este inscriptionat textul: " … Acest discopotir si lingurita si zvazda s-a facut cu cheltuiala… eroschimonahului Iosif, sfantului schit Robaia; 1812.

In "Fondul Tocilescu", se mentioneaza existenta unui clopot al Schitului Robaia, pe care se afla inscriptia atestand "comanditarul: Iustina monahia" si anul executarii acestuia -"1836".

Printre obiectele de cult a caror provenienta este determinata de consemnarea inscriptionata a numelor donatorilor, se afla un chivot cu textul incizat: "Sf. Manastire Robaia, Arges. Arhim. Hagi Emilian Popescu si d-na Hagica Ghita Petrescu din Bucuresti. 1934".

RACLITELE CU SFINTE MOASTE

Acestea reprezinta "comorile duhovnicesti" ale Manastirii Robaia, in care se pastreaza cu sfintenie "particele din trupurile pruncilor ucisi de Regele Irod, ale unor Cuviosi Parinti care s-au nevoit pe Valea Hozevei, ale unor Sfinti si Cuviosi Parinti care au fost ucisi in Manastirile Sinai si Rait de catre sarazini, precum si din trupul Sfantului Serafim de Sarov".

Atingerea cu evlavie a Sfintelor Moaste din raclitele Domnului ajuta la "renasterea sufleteasca" a credinciosilor.