Datini si obiceiuri la romani

Datini si obiceiuri la romani Mareste imaginea.


Pregatirile pentru ajunul Craciunului intra in linie dreapta. Mai sunt putine zile de post si romanii vor sa respecte obiceiuri pastrate in familiile lor, din tata-n fiu, pentru a intampina sarbatoarea Nasterii Domnului purificati sufleteste si trupeste. In aceasta miercure, gospodinele pregatesc painici si o paine mare, rotunda, de post, care sa ajunga si in zilele de sambata si duminica, zile in care sfintii parinti acorda ultimele dezlegari la peste din acest post. Din painea "de dezlegare" pregatita acum se ofera prima felie (sau o painica) unei persoane sarace, cea mai necajita din comunitatea respectiva. Aceasta paine este simbolul sporului pentru acel om sarac.

Se crede ca in anul urmator si el va fi in situatia sa daruiasca altcuiva o painica de dezlegare - de rau, de paguba si saracie. Dupa ce se ofera acelei persoane o portie din painea de dezlegare, toata cantitatea ramasa se consuma de membrii familiei pentru ca norocul si sporul sa nu se imprastie "in lume". Firimiturile de paine trebuie adunate si date pasarilor din gospodarie sau celor care obisnuiesc sa vina la ferestrele casei - vrabii, porumbei. Tot acum incep pregatirile pentru ziua Ignatului. Daca vasele in care se pune carnea porcului dupa taiere sunt imprumutate rudelor sau vecinilor, acum ele se aduc in gospodarie. Datina are acelasi scop: sa nu se risipeasca intre straini rodul muncii gospodarului. Tot acum se pregatesc strachinile - cu faina si sare -, care se dau de pomana la Ignat, ca sa nu moara de boala porcii ce vor fi ingrasati in anii urmatori. Pentru a nu avea surprize cu porcul de Craciun, in zilele care au mai ramas, gospodinele nu trebuie sa piseze usturoi sus - pe masa, pe pat sau pe brate. Astfel, spune datina, porcul va fi ferit de branca. Acum nu se spala camasile ca sa nu intampini dezlegarea le peste cu zoaie. Ramasitele droburilor de sare adunate de prin tarlele (stanele) vitelor si mai ales ale oilor se pun in ulcele noi. Acestea se vor aseza sub brad pentru a aduce spor in casa. In gospodariile care au curte, prin aceasta datina, familia spera sa descopere un izvor cu apa potabila pana la Craciunul urmator. Dar aceste pregatiri cu ramasitele droburilor de sare le fac barbatii, de fapt stapanul casei sau feciorul cel mare. Femeile nu trebuie sa puna mana pe sare. Gestul acesta de prudenta le fereste sa le transpire mana pe acele de cusut cand lucreaza broderii pentru familie. In casele cu fete de maritat se cumpara un cos nou.
In acesta se pun bucatele - peste, paine si mere -, care se dau de pomana la sfarsitul saptamanii, ultima ofranda din post pentru cei raposati din familia respectiva.

Sursa: Adevarul

.
Pe aceeaşi temă

03 Iulie 2012

Vizualizari: 45576

Voteaza:

Datini si obiceiuri la romani 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE