In calendarul popular, Sarbatoarea Graului este prezenta in ziua de praznuire a Sfantului Vartolomeu, in data de 11 iunie.
Sfantul Vartolomeu a fost unul dintre cei doisprezece ucenici ai lui Hristos. El a vestit Evanghelia in Arabia, Persia, India si Armenia. Din porunca fratelui imparatului armean, Astiagis, sfantului i s-a taiat capul. Crestinii au luat trupul sfantului si l-au ingropat cu cinste intr-un sicriu de plumb. Pentru ca la sfintele lui moaste se savarseau multe minuni, paganii au luat sicriul si l-au aruncat in mare, dar apa marii l-a purtat pana in Insula Lipara, unde Episcopul Agathon, dupa o descoperire facuta in vis, a mers si l-a intampinat la marginea marii, apoi l-a luat si l-a inmormantat cu cinste in biserica. Dupa un timp, sfintele sale moaste au ajuns la Benevento, iar de acolo, la Roma.
Taranii credeau ca Sfantul Vartolomeu baga bob spicului de grau, il imparguieste si ii grabeste coacerea. Ca personificare a zilei ce-i poarta numele, Vartolomeul Graului ii pedepsea pe cei care ii nesocoteau ziua: batea piatra, starnea furtunile si vijeliile (Banat, Oltenia, Muntenia, sudul Transilvaniei).
Astfel, bunicii nostri nu munceau, iar prin multe zone ale tarii nu se munceste nici in prezent. Taranii se fereau de tot ceea ce putea ameninta recolta. Femeile nu torceau, ca sa nu vina furtuna, iar barbatii incetau orice activitate, ca nu cumva graul sa dea inapoi, sa nu mai creasca.
In aceasta zi, taranii mergeau cu graul la biserica, pentru a fi binecuvantat. Din acest grau se facea painea, dar ei hraneau cu el si animalele si pasarile, pentru a fi ferite de boli. Cei mai saraci din sat pastrau graul pentru sarbatori.
Multi cred si acum ca pe bobul de grau se vede chipul lui Hristos. Painea era considerata "fata lui Hristos", iar cine o calca in picioare savarsea un mare pacat. Taranii mai stiau un lucru: din grau se face painea, iar din paine se preface Trupul lui Hristos in Liturghie.
Sursa: CrestinOrtodox.ro
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.