Numele de "Dumnezeu" este cel care descrie Realitatea absoluta, numele dat Fiintei supreme, spirituale, personale, eterne, care a creat lumea nevazuta - spirituala, si lumea vazuta, cele din ceruri si cele de pe pamant.

Sa remarcam ca, in general, in invatatura crestina, prin numele de "Dumnezeu" se pot intelege toate cele trei Persoane dumnezeiesti sau numai "Tatal", ca principiu al dumnezeirii. Noul Testament vorbeste in mod explicit despre Dumnezeu - Sfanta Treime: Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Biblia descopera ca Dumnezeu este, in mod esential, Tata.

Teologia rasariteana prefera categoria misterului si termenii doxologici, cand vorbeste despre Dumnezeu. Poate ca Dumnezeu i-a ingaduit lui Adam sa cugete asupra tuturor fapturilor savarsite de puterea dumnezeiasca, dar nu i-a ingaduit de fel sa cugete asupra fiintei lui Dumnezeu.

Sfantul Grigorie Teologul spune ca pomii din rai sunt ideile dumnezeiesti, iar fructul contemplatia. Cu alte cuvinte, spune sfantul, Dumnezeu i-a ingaduit lui Adam sa cerceteze si sa cugete asupra tuturor celorlalte stihii ale lumii si asupra insusirilor lor, iar prin aceasta sa-L slaveasca pe Dumnezeu. Aceasta este adevarata desfatare. Poate ca Dumnezeu i-a ingaduit sa cerceteze si firea sa omeneasca, dar nu i-a ingaduit deloc sa cerceteze care este fiinta lui Dumnezeu, de unde si cum a adus totul la fiinta, din nefiinta. Adam, insa, a lasat la o parte pe toate celelalte stihii ale lumii si a inceput sa cerceteze cele cu privire la Dumnezeu, iscodind cu de-amanuntul firea dumnezeiasca. Fiindca era inca nedesavarsit si prunc in astfel de lucruri, a cazut, pentru ca Satana, prin Eva, i-a bagat in cap gandul de a ajunge Dumnezeu.

Este evident ca exista Dumnezeu. Fiinta si natura Lui sunt cu totul incomprehensibile si incognoscibile. A exprima pe Dumnezeu este cu neputinta, iar a-L intelege e si mai imposibil.

Orice cugetare este o sinteza a celor ce cugeta si a celor cugetate. Dar Dumnezeu nu este nici dintre cei ce cugeta, nici dintre cele cugetate. El este deasupra acestora. Caci, altfel, s-ar circumscrie, ca subiect ce cugeta, avand lipsa de relatia cu ceea ce cugeta, iar ca obiect cugetat, datorita relatiei, ar cadea in chip firesc sub vederea celui ce cugeta. Urmeaza, asadar, ca pe Dumnezeu nu trebuie sa-L socotim nici ca cugeta, nici ca este cugetat. El este mai presus de a cugeta si de a fi cugetat.

Orice cugetare, precum isi are baza intr-o fiinta, fiind o calitate a ei, tot asa isi are miscarea indreptata spre o fiinta. Caci nu e cu putinta sa o socotim ca ceva cu totul desfacut si simplu. Dumnezeu, insa, este simplu in amandoua chipurile, fiind fiinta care nu alcatuieste suportul a ceva, si cugetare care nu are ceva ca suport. Astfel El nu este dintre cele care cugeta si sunt cugetate, aflandu-se, adica, mai presus de fiinta si cugetare.

Prin urmare, dumnezeirea este infinita si incomprehensibila. Si numai aceasta putem intelege cu privire la fiinta Sa, anume nemarginirea si incomprehensibilitatea Sa. Toate cate le spunem in chip afirmativ cu privire la Dumnezeu nu indica natura Lui, ci cele ce sunt in legatura cu natura Sa. Chiar daca spunem ca Dumnezeu este bun, ca este drept, ca este intelept, sau orice altceva, nu indicam natura lui Dumnezeu, ci pe acelea in legatura cu natura Lui.

De aceea, se poate spune despre Dumnezeu ca este desavarsit, necircumscris, facator al universului, tiitor si conducator, mai presus de desavarsire si inaintea oricarei desavarsiri. Noi credem intr-un singur Dumnezeu, intr-un singur principiu, fara de inceput, necreat, nenascut, nepieritor si nemuritor, vesnic, infinit, necircumscris, nemarginit, infinit de puternic, simplu, necompus, necorporal, nestricacios, impasibil, neprefacut, nevazut, izvorul bunatatii si al dreptatii, lumina spirituala si inaccesibil.

Este mult mai potrivit sa vorbim despre fiinta lui Dumnezeu, facand abstractie de toate existentele, caci Dumnezeu nu face parte dintre existente. Aceasta nu inseamna ca Dumnezeu nu exista, ci ca El este mai presus de existenta.

Iulian Predescu

• Adevaruri de credinta, Dogme, Teologumene si Pareri teologice
  Publicat in : Dogma
• Credinta si faptele bune
  Publicat in : Hristos
• Credinta in viata de apoi in crestinism
  Publicat in : Editoriale
• Credinta, conditie primordiala a purificarii
  Publicat in : Morala
• Dialogul dintre stiinta si credinta in definirea notiunii de boala
  Publicat in : Sanatate si stiinta