Ce este raiul?

Raiul nu este ceva ce a existat. El nu tine doar de trecut. Este adevarat ca el a fost inchis dupa caderea lui Adam si a Evei in pacat, dar Mantuitorul prin venirea Sa in lume l-a deschis. Daca raiul ar fi ramas inchis, nu i-ar mai fi spus talharului pe cruce: "Astazi vei fi cu mine in rai". Astfel, raiul este locuit si ne asteapta si pe noi sa ne impartasim de bucuriile din el.

Fiecare din noi il poarta in sine pe Adam cel izgonit din rai pentru neinfranare si neascultare de Dumnezeu. Daca ne vom preocupa sa-l crestem pe acest Adam in noi, nu vom putea deveni partasi raiului, dupa cum nici Adam dupa caderea sa in pacat nu a mai ramas locuitor al raiului. Si nu vom cunoaste ce este raiul. Dar daca vom urma lui Hristos, El ne va ajuta sa ne ridicam din starea cazuta a lui Adam la starea la care El a ridicat firea omeneasca pe care a asumat-o si vom afla ce inseamna raiul.

Adevarata cunoastere a raiului nu este cea intelectuala, ci cea izvorata din unirea cu Hristos. Iar daca Sfantul Apostol Pavel nu a fost in stare sa-si aminteasca daca a fost in trup sau in afara lui atunci cand a fost rapit pana la al treilea cer si daca a auzit graiuri pe care nu i s-a ingaduit sa le graiasca (2 Cor. 12, 3-5), intelegem de aici cat de greu este sa vorbim despre rai.

Nu mi-am propus sa dau definitii la intrebarea "Ce este raiul?". Mi-am dorit sa atrag atentia ca raspunsul nu trebuie sa-l aflam din carti, ci din lupta pentru dobandirea lui. E adevarat ca toti crestinii isi doresc raiul, dar foarte putini lupta pentru dobandirea lui. Din acest motiv atunci cand vorbesc despre rai o fac intr-un mod teoretic, lipsit de viata, caci o fac din perspectiva omului izgonit din rai.

Daca ne consideram neputinciosi si credem ca nu putem mosteni raiul, sa ne amintim neincetat ca Mantuitorul a venit pentru cei slabi. Parintii Patericului au o vorba: "Da vointa si ia putere". Putere de a rabda necazurile si de a te impotrivi vrajmasului.

Nu va multumiti cu raspunsurile altora la intrebarea "Ce este raiul?". Ele nu potolesc setea sufletului, dupa cum niciun izvor pictat nu potoleste setea trupeasca.

Sa va daruiasca Dumnezeu putere ca raiul sa devina casa in care veti locui vesnic.

Adrian Cocosila

Pe aceeaşi temă

• Imparatia lui Dumnezeu
  Publicat in : Editoriale
• Unde este Imparatia lui Dumnezeu?
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
• Imparatia lui Dumnezeu intre aparenta si potenta
  Publicat in : Editoriale

Publica un articol

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine:

11 Iulie 2017

Vizualizari: 21049

Voteaza:

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Ce este raiul? 5.00 / 5 din 5 voturi. 4 review utilizatori.

Cuvinte cheie:

imparatia cerurilor imparatia lui dumnezeu raiul

Comentarii (4)

• CORINA GEORGIUPostat la 2013-05-21 00:22

  D-le G. Pisleag sa-mi fie cu iertare....dupa intrebarea dvs. imi dau seama ca nu cunoasteti nici macar "CREZUL" (marturia de credinta) La a 2-a venire a Mantuitorului cei vrednici, vor intra (si) in trup, in Rai si in vesnicia pregatita & promisa de Hristos! Daca nu v-am convins, va puteti imbunatati cultura religioasa, prin literatura de specialitate, pe net sunt o multime de marturii ale Sf. Parinti, etc......

• George Pisleag Postat la 2013-05-20 11:46

  Intrebare: De ce Adam si Eva au locuit in Rai avand si trup material dar dupa venirea mantuitorului cu toate ca ni s-a deschis iar raiul, nu ni se permite sa intram cu trup material?

• Adrian MocanuPostat la 2013-05-16 19:18

  Rai (gr. paradeisos): paradis sau sanul lui Avraam, se numeste in Noul Testament locul sau starea celor drepti si fericiti, care au pacea in suflet sip e Hristos mereu present in inima si in viata lor. El este numit si “raiul lui Dumnezeu”(Apoc. 2, 7), pentru ca celor din rai Dumnezeu le este totul: si lumina si hrana si imbracaminte si bautura din apa vietii si a Imparatiei(cf. Apoc 2, 23; 22, 5, 17). Se numeste deopotriva “sanul lui Avraam”(Luca 16, 22); “Imparatia cerurilor”(Matei 5, 3-10); “Imparatia lui Dumnezeu”(Luca 13, 29; I Cor. 15, 50); “Casa Tatalui ceresc”(Ioan 14, 2); “Bucuria Domnului”(Matei 25, 21) si “Viata cu Iisus Hristos”(Ioan 15, 4), sau si “cer nou si pamant nou, in care locuieste dreptatea”(II Petru 3, 13). Raiul – inchis de la Adam – a fost redeschis omenirii abia dupa inntruparea Fiului lui Dumnezeu, a vietuirii, rastignirii si invierii lui Iisus Hristos, Mantuitorul nostru: “Astazi vei fi cu Mine in rai”(Luca 23, 43). Atunci s-a deschis raiul si cel dintai dintre muritori care a intrat in el a fost talharul cel “drept”, adica iertat de Domnul Cel rastignit. Dupa el, au fost aduse in rai sufletele proorocilor si dreptilor Vechiului Testament, impreuna cu Adam si Eva, aflati pana atunci in asa numitul “seol” sau “inchisoarea sufletelor”(I Petru 3, 18; cf. Matei 27, 52-53). Sfantul apostol Pavel a fost rapit in rai, in al treilea cer si a auzit cuvinte ce nu sunt ingaduite omului a le grai(II Cor. 12, 2-4). Cei drepti si bineplacuti lui Dumnezeu, de aici, care au trait toata viata in comuniune spiritual, prin Sfintele Taine, cu El, indata dupa moartea si judecata particulara merg in raiul celor fericiti si sufletele lor sunt duse de ingeri in “sanul lui Avraam”(Luca 16, 22), la viata vesnica, “unde sunt ingerii si sufletele dreptilor”(Evr. 12, 22-23; II Petru 3, 13) si ale mucenicilor, imparatind cu Hristos(Apoc. 20, 4, 6).

• costel popescu Postat la 2013-05-16 01:54

  Parintele Teofil Paraian spunea: "Nu-mi place niciodata sa aud pe oameni zicand: „Nu stiu daca voi ajunge in rai“. Nu se poate. Trebuie sa ajungem in rai! Toti care ne silim sa implinim voia lui Dumnezeu vom ajunge acolo. Dumnezeu nu are pe nimenea de pierdut, pe nimenea de respins. Oamenii care nu intra in legatura cu Dumnezeu nu fac acest lucru pentru ca vrea Dumnezeu sa-i respinga, ci pentru ca ei nu se simt bine in sfera credintei. Cand eram copil, am citit o poveste a lui Ion Creanga, „Ivan Turbinca“. In aceasta istorioara se spune ca cineva a batut la usa raiului si a intrebat: „Lautari sunt? Nu. Mahorca este? Nu. Femei sunt? Nu. Apoi aicea nu-i de mine“. Asa sunt cei care se duc la discoteca. Ei se duc la gura iadului. Noi ii chemam la biserica, la calea raiului. Dar nu vin. De ce? Pentru ca se plictisesc acolo. Noi ne bucuram, ne simtim bine, pentru ca lucrurile acestea au o importanta pentru noi, pe cand cel care nu pretuieste valorile noastre, se duce si cauta si el ceva ca sa-l implineasca".

Adauga comentariu