Sfintenia sub chipul nebuniei

Sfintenia sub chipul nebuniei Mareste imaginea.

In Vietile Sfintilor intalnim persoane care au ales in mod deliberat sa para nebune, desi erau deplin sanatoase. Motivul? Dorinta de a fi smerite, de a-si putea ascunde faptele virtuoase.

Ele nu trebuie incadrate in categoria tipului patologic, pentru ca nebunia de care dau dovada este datorata chemarii speciale din partea lui Dumnezeu.

O astfel de persoana alege de exemplu ca in vremea Liturghiei, sa-i deranjeze pe toti cei prezenti la slujba, sa faca pe schiopul, sa puna piedica trecatorilor, etc, cum a fost cazul Sfantului Simeon care a trait in secolul al VI-lea. Toate aceste acte sunt expresia silintei sale de a se arata nebun.

Acesti nebuni pentru Hristos, pot parasi oricand conditia de nebun si pot reveni la ea, ori de cate ori considera ca le este de folos. Este o nebunie care nu le aduce nicio vatamare psihica, nu le tulbura viata duhovniceasca. S-a spus ca ei sunt precum actorii, care raman ei insisi, chiar daca isi pun tot sufletul in rolul pe care il au de jucat.

Este important sa retinem ca fara chemare din partea lui Dumnezeu, nimeni nu trebuie sa incerce acest fel de viata. Datorita chemarii, aceste persoane aleg sa fie dispretuite, luate in ras, umilite de toti. Am spus ca "aleg", pentru ca la chemarea autentica, se adauga si libera lor alegere. Asadar, chemarea si voia libera sunt cele care le fac sa ramana neclintite, sa nu ajunga la adevarata nebunie.

Multi nu pot intelege aceasta renuntare absoluta la lume, la bucuriile ei, dar ea a fost privita drept cel mai sigur mod de a birui slava desarta. Semnul izbavirii de aceasta slava este a nu te mahni pentru necinstea indurata inaintea oamenilor, a nu tine minte raul de la cel ce te-a defaimat sau te-a ocarat. In acest sens, Sfantul Chiril Fileotul spune: "In furtuna se arata carmaciul priceput, comandantul in lupta, omul cu suflet mare in necaz, iar crestinul in ispita".

Nebunia pentru Hristos, deci nu orice nebunie, ci numai aceea care este in consens cu invatatura, traditia si viata Bisericii, este o cale spre sfintenie. Iar acest lucru reiese din faptul ca nebunii pentru Hristos au fost canonizati.

Adrian Cocosila

02 Aprilie 2012

Vizualizari: 8817

Voteaza:

Sfintenia sub chipul nebuniei 5.00 / 5 din 3 voturi. 12 review utilizatori.

Comentarii (12)

  • Eftimita TudosePostat la 2011-08-14 04:23

    Aiurea! Nebunul pentru Hristos se gandeste numai la el ,eventuala rasplata primita pentru rabdarea jignirilor(probabil meritate); trebuie sa se gandeasca si la tulburarea care o pricinuieste celor pe care ,practic, ii provoaca. Evident, ma refer la situatia prezentata. Personal, cred ca nu exista nici un castig in astfel de practici(cred ca nici nu mai exista asa ceva,sau foarte putin);oricum, este clar o greseala.

  • ion domilescuPostat la 2011-05-28 10:37

    Nebunia sfinţilor, atunci când faptelor lor jenează politicosul dar ades nesubstanţialul comportament social, nu deranjează de fapt decât comoditatea strâmtă, aridă a noastră, cei care care ne obişnuim a crede că înţelepciunea de Sus ar fi întocmai cu preţioasa minte a omului, educată în şcoli, atinsă de ideile cărţilor, de experienţa proprie. Nu. Până şi Iov cel drept, a fost zguduit în înţelegerea lui deja întinsă pe orizontala existenţei, de forţa nebunească a mişcării sorţii sale de la prea bine, la umilinţă. Nebunia cu adevărat sfiinţită se cunoaşte după roadă într-adevăr: pe cei iubitori de desăvârşire îi saltă, pe cei făţarnici îi decoperă întru făţărnicie. Pentru că Dumnezeu e frumos asemenea în lucrurile sale şi din fapta celui bogat ori învăţat, şi din fapta celui părelnic umil pe dinafară, dar de necuprins spiritual în cele de dinăuntru. Nebunia, în orice formă, dă de gândit, te opreşte o clipă din curgerea vieţii ca să te reevaluezi tu însuţi, dar nebunia sfinţilor, numai ea, te călăuzeşte către un adevăr deplin.

  • Tudor StefanPostat la 2011-05-28 02:50

    Cred că cel mai bun lucru pe care-l avem noi oamenii de făcut pe acest pământ este să aplicăm în viaţa de zi cu zi morala creştină desprinsă din pildele Mântuitorului. Încercând să le aplicăm putem înţelege de ce este aşa de greu drumul spre desăvârşire.

  • Ivana CristescuPostat la 2011-05-27 01:40

    Subscriu intru totul opiniei lui Marius Mihai.Cred ca putem incerca smerenia,zi de zi,fara sa facem prea mult spectacol. "Sa-L cunoastem pe Dumnezeu asa incit sa_L reprezentam in caracterul nostru!" Ivana

  • Tudor StefanPostat la 2011-05-26 11:33

    Dar câte nu sunt "motivele de poticnire" pentru noi, creştini "călduţi" sau începători ai sinuosului, diafanului, vremelnicului contradictoriului, denivelatului drum al desăvârşirii. NU-I JUDECAŢI PE OAMENII DIN JURUL NOSTRU PENTRU A NU FI JUDECAŢI. O temă sensibilă, felicitări pentru articol.

  • ion domilescuPostat la 2011-05-25 06:07

    Nebunia întru Hristos, sființita nebunie, e sănătate spirituală, adevăr și bucurie, pentru că întru cel desăvârșit nu pot sta alții decât aceia cu inimă curată. Autorul articolului probabil nu a ales cea mai fericită cale de exprimare atunci când oferă exemplul comportamentului deranjant la ascultarea liturghiei. Nu e vorba la nici unul dintre acești frumoși nebuni în Hristos de premeditarea manifestărilor nestăpânite, cu toții și-au îngăduit o umilință diversă pe care însă nu au pierdut-o din stăpânire astfel încât starea și roadele ei să alunece în vătămare.

  • Stefanel Radu Postat la 2011-05-25 01:23

    Termenul in limba engleza este "fool for Christ". Daca veti cauta pe internet veti gasi nenumarate exemple de sfinti canonizati care s-au nevoit precum a precizat autorul articolului. (De exemplu, http://en.wikipedia.org/wiki/Foolishness_for_Christ ). Aceasta "nebunie" care nu are nimic in comun cu nebunia patologica este o nevointa adevarata. "Deranjul la liturghie" de care se vorbeste mai sus nu este nimic altceva decat o auto-rusinare publica (act profund de smerenie) din partea celui care se ofera in mod voluntar acestei stari si care nu riposteaza in nici un fel atitudinii celor "deranjati" din jur. Veti vedea ca aceste stari de fapt nu supara cu adevarat pe cei prezenti la liturghe ci starnesc un fel de compatimire (saracul, e nebun ...), actul de "deranj" nefiind in nici un fel violent (nici verbal nici fizic). Acest act de smerenie este foarte diferit de o actiune intentionat efectuata in scopul de a opri liturghia sau a alunga credicnciosii din biserica. Parintele pustnic Proclu de la Metocu Balan ne sfatuieste ca atunci cand mergem la biserica sa ne consideram cu adevarat mai prejos de toti cei prezenti ("Tati sunt mai buni ca mine", in cuvintele dulci moldovenesti pline de blandete ale parintelui). Acesti sfinti "nebuni dupa Hristos" au facut exact acest lucru (multi fiind facatori de minuni deja din timpul vietii). Multumim pentru articol.

  • C HPostat la 2011-05-24 15:28

    dar a sminti pe altii nu e un pacat?

  • felicis felicisPostat la 2011-05-24 07:12

    Este greu sa delimitezi granita intre asa zisa nebunie si starea de adoratie extrema pentru Hristos. Cred ca termenul de nebun este un pic fortat.Erau mai degraba niste adevarati impatimiti in iubire pentru Dumnezeu si uitare de sine,conditie a inaltarii spirituale.

  • gadan gadanPostat la 2011-05-24 05:53

    Cei ce deranjeaza in vre-un fel Sfanta Liturghie au mare pacat: „Toţi credincioşii care intră (în biserică) şi ascultă scripturile, dar nu rămân la rugăciune (slujbă) şi la Sfânta Împărtăşanie, aceia, trebuie să se afurisească (excomunice), ca făcând neorânduială în Biserică“ (canonul 9 apostolic). Dar daca mai fac si deranj in tinpul in care trec de colo-colo? Adevarata nebunie in Hristos nu inseamna ca are dezlegare la a face galagie si dezordine in timpul Sf. Liturghii

  • costel popescu Postat la 2011-05-24 04:17

    Singurul nebun pentru Hristos de care am cunostinta a fost Pustnicul Gherasim de la Manastirea Neamt (secolul XIX). Nu stiu daca astazi mai sunt prezenti.

  • IOAN FILIP Postat la 2011-05-24 03:13

    Oare sa fie adevarat ca cei care deranjeaza Liturghia prin vorba dar si prin comportare sa para"nebuni" ? Cum ar trebui sa se procedeze cu acestia in timpul Liturghiei...? Am vizitat manastirile din Bucovina si acolo nu am vazut "nebuni"...!

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE