Controversele pascale

Controversele pascale

 

Controversele pascale (pentru data serbarii Pastilor)

 

Raspandirea crestinismului  la diverse po­poare, a facut posibila formarea unor traditii si practici locale, care au consti­tuit cu timpul deosebiri mai mult de ordin practic privind cultul si disciplina.

 

Prima care a produs discutii si unele neintelegeri a fost cea privitoare la data Pastilor.

 

Intre Bisericile din Asia si din unele provincii vecine si intre celelalte Biserici din rasa­rit si din apus, erau deosebiri cu privire la ziua si felul serbarii Pastilor.

 

Din controveresele pascale amintim discutia intre episcopii Policarp al Smirnei si Anicet al Romei. Irineu scrie ca Policarp s-a dus la Roma in timpul lui Anicet si ca ar fi avut unele mici neintelegeri privitoare la serba­rea Pastilor. Niciunul din ei nu a putut sa convinga pe celalalt ca "sa tina" sau "sa nu tina", fiecare din ei se baza pe o traditie veche : Policarp pe cea de la Sfantul Ioan si de la alti Apostoli, Anicet pe obi­ceiul pastrat de la inaintasii sai.

 

Desi n-au cazut de acord, cei doi episcopi au ramas in bune rapor­turi si in comuniune bisericeasca.

 

Iudaizantii serbau Pascha iudaica. Ceilalti crestini au lasat sem­nificatia acesteia si au serbat ca Pasti invierea Domnului. Deoarece rastignirea si invierea Mantuitorului s-au intamplat la vremea Pas­tilor iudaice, crestinii au pastrat aceasta data ca timp al Pastilor lor.

 

Controversele pascale arata ca cei din Asia tineau datele mortii si invierii Mantuitorului dupa calendarul iudaic, la 14 Nisan (rastigni­rea) si duminica (invierea), indiferent de data lunii. Rastignirea era serbata ca Pastile rastignirii  iar invierea ca Pas­tile invierii. Crestinii din prima categorie serbau deci Pastile la aceeasi data cu iudeii (14-16 Nisan), din ziua de 14 a lunii (quartodecima), de unde numele ce li s-a dat de "quartodecimani", indiferent de ziua saptamanii, ceilalti serbau duminica dupa 14 Nisan. Primii tineau data lunii cand a avut loc rastignirea si invierea Mantuitorului, ceilalti tineau ziua saptamanii, amintind vineri rastig­nirea, iar duminica invierea.

 

O alta controversa pascala este prezenta la sfarsitul secolului II, intre episcopii Victor al Romei si Policrat al Efesului. Pe la 190, cand deose­birile privitoare la data serbarii Pastilor produceau discutii pasionante la Roma, unde se gaseau si crestini quartodecimani din Asia, epis­copul Victor s-a hotarat sa condamne practica lor si sa puna astfel capat deosebirilor si controverselor pascale. Un preot, Blastus, schis­matic, daca nu eretic (montanist sau gnostic, dupa unii), propaga la Roma obiceiul de a serba Pastile dupa legea iudaica, deci ca si iudeii Obiceiul acesta venea din Asia.

 

Episcopul Romei, Victor, ierarh autoritar, vorbind probabil in nu­mele episcopatului italic, a scris episcopilor mai insemnati din afara, lui Policrat al Efesului si altora din Asia, invitandu-i sa se intruneasca in sinod si sa adopte practica pascala romana, care era a celor mai multe biserici. Victor ameninta pe episcopii Asiei cu excomunicarea, daca nu vor da urmare invitatiei lui.

 

Policrat a convocat in sinod pe episcopii provinciei Asia, iar sino­dul s-a opus cererii autoritare a lui Victor, de a-si schimba traditia pascala. Eusebiu scrie ca in urma raspunsului lui Policrat, Victor a vrut sa excluda din comunitatea bisericeasca grupul Bisericilor din Asia, ca eretice. Victor a fost mustrat si indemnat prin scrisori, intre care cea mai insemnata era a Sf. Irineu, vorbind in numele fratilor din Galia, sa nu excomunice "toate biseri­cile lui Dumnezeu care tin din traditie un obicei vechi". Din scrisoa­rea lui Irineu aflam ca deosebirea privea nu numai ziua Pastilor, ci si durata postului premergator. Nu se stie daca Victor si-a retras exco­municarea, dar cei din Asia si-au pastrat obiceiul.

 

Sinodul de la Arelate (314) a hotarat ca toti crestinii sa tina Pas­tile "intr-o zi si un timp in toata lumea" (canon 1), iar Sinodul ecu­menic a stabilit apoi ca ziua Pastilor sa fie prima duminica dupa luna plina dupa echinoctiul de primavara (21 martie), amanandu-se cu o saptamana daca se intampla sa coincida cu Pascha iudaica.

 

 

 

Pe aceeaşi temă

06 Iulie 2012

Vizualizari: 7889

Voteaza:

Controversele pascale 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Duhul Sfant si unitatea Bisericii. „Jurnal” de Conciliu
Duhul Sfant si unitatea Bisericii. „Jurnal” de Conciliu Ce altceva reprezintă reflecția sa teologică, pledoaria pentru dialog, efortul de a face posibile întâlniri și de a transmite chipul lăuntric al Ortodoxiei în lumea care-l ignora, decât o mărturie a celui care ascultă planul lui Dumnezeu? Viața tânărului 50.00 Lei
„Regula de aur” in religiile abrahamice. Perspective etice si ecumenice
„Regula de aur” in religiile abrahamice. Perspective etice si ecumenice Ce este „regula de aur”? Este o normă etică, o idee, o recomandare și chiar o poruncă care se regăsește în multe mitologii, religii și filosofii ale lumii. Părintele Dumitru Beșliu invocă în cartea sa în primul rând creștinismul. Trimiterile precise sunt 79.29 Lei
Din invataturile Ortodoxiei
Din invataturile Ortodoxiei Cartea de fata aduce in fata cititorilor ei cateva teme foarte importante si necesare pentru viata crestinului ortodox. Viata spirituala a fiecarui credincios trebuie sa fie impodobita, pe langa virtuti, si de o cunoastere temeinica a invataturii de 52.86 Lei
In singuratatea mintii mele
In singuratatea mintii mele „Bucuria de a te exprima, trufia pe care ți-o dă cuvântul domesticit, gata să și se supună, senzația că el este treapta care te poartă în locul acela înalt, la care îți faci uneori iluzia că doar tu poți ajunge. Știu, desigur, că prin cuvânt noi despărțim 78.23 Lei
Vinovatia. O introducere contemporana
Vinovatia. O introducere contemporana Ce este vinovăția? O povară inutilă, sau o resursă fundamentală pentru sănătatea noastră psihică și morală?Într-o societate în care rușinea a luat locul vinovăției, iar autocritica e tot mai des înlocuită de victimizare, Donald L. Carveth ne propune o 42.18 Lei
Inteligenta artificiala. Cum ne ajuta si cum ne ameninta o creatie superioara omului
Inteligenta artificiala. Cum ne ajuta si cum ne ameninta o creatie superioara omului Manfred Spitzer este un expert recunoscut în rețelele neuronale – fundamentul inteligenței artificiale. Cartea de față adună toate informațiile relevante existente pe această temă, punându-le într-o perspectivă realistă: se pot face multe speculații cu 67.66 Lei
De altundeva, Revelatia
De altundeva, Revelatia Revelații am avut cu toții: ieșind din insignifianța cotidiană, ele singure, de neuitat, decid viața noastră. Dar ce înseamnă revelația nu știm, pentru că nu se poate nici comanda, nici reproduce ca un obiect. Rămânem astfel muți în fața a ceea ce ne 79.29 Lei
Mistica ortodoxa. Stiinta indumnezeirii omului. Stiinta sfintilor
Mistica ortodoxa. Stiinta indumnezeirii omului. Stiinta sfintilor Acest curs de mistică ortodoxă a fost audiat de către unii sfinți canonizați de curând de către Biserica Ortodoxă Română, pe care i-a hrănit cu „jăratic ceresc”, deschizându-le calea către curățire, iluminare și îndumnezeire, deci către SINAXAR (a se 75.06 Lei
Fericirea altfel
Fericirea altfel „Această carte are cutezanța de a promite și de a oferi rețeta unei adevărate fericiri: Fericirea altfel. Dar pentru ca să descoperi această rețetă, mai întâi ea te cheamă într-o călătorie. Trebuie să parcurgi un drum lung dar spectaculos. Un drum cu 84.57 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact