Dezlegare la peste in perioada Penticostarului

Dezlegare la peste in perioada Penticostarului Mareste imaginea.

"Dezlegarea la peste" este o mangaiere pentru cei care postesc si duc o viata crestina intru toate, urmand indrumarilor liturgice si canonice ale Bisericii Ortodoxe. Calendarul bisericesc aduna in sine toate acele precizari tipiconale si randuieli bisericesti care il pot interesa pe credincios, in vederea uniformizarii vietii lui cu a tuturor celorlalti crestini.

Deoarece credinciosii nu mai au la indemana vechile carti de tipic si diferitele pravile bisericesti, calendarul s-a vazut drept sursa cea mai buna de informare a acestora, drept pentru care, periodic, el a fost actualizat cu precizari luate din cartile amintite. Insemnarile ce indica "dezlegare la peste" in anumite zile ale anului, precum cele din perioada Penticostarului, nu apar in vechile calendare bisericesti deoarece credinciosii cunosteau bine aceste randuieli, fie din predica saptamanala, fie direct din cartile de cult.

Dezlegare la peste in perioada Penticostarului

In perioada Penticostarului, zilele de miercuri si vineri sunt insotite de insemnarea "dezlegare la peste", urmand indrumarilor consemnate in "Tipicul cel Mare". Aceste zile de "post mangaietor" sunt deci deosebit de vechi, ele nefiind o inovatie ori un pogoramant recent, cum ar putea crede cei neinvatati. Astfel, atata timp cat la manastiri se face "dezlegare la peste" in perioada Penticostarului, nimeni nu trebuie sa fie tulburat de constiinta in privinta acestui lucru.

"Ziua Invierii, sa ne luminam, popoare, Pastile Domnului, Pastile! Ca din moarte la viata si de pe pamant la cer, Hristos Dumnezeu ne-a trecut pe noi, cei ce-I cantam cantare de biruinta. / Praznuim omorarea mortii, sfaramarea iadului si incepatura altei vietii vesnice; si, saltand, laudam pe pricinuitorul, pe Unul cel binecuvantat, Dumnezeul parintilor si preaslavit", canta Biserica in aceasta perioada sfanta.

In perioada Penticostarului, cuprinsa intre Invierea Domnului si Duminica Tuturor Sfintilor (prima, dupa Rusalii), intreaga randuiala liturgica a Bisericii Ortodoxe marturiseste bucuria pascala. Invierea Domnului este deci pricina pentru care postirea este "mangaiata" de Sfintii Parinti cu aceste "dezlegari la peste". Astfel, marele praznic aduce cu sine indulcirea din toate bunatatile cele pamantesti, iar, atata vreme cat Mirele este cu noi, vremea postirii se arata si ea mangaietoare, iar nu aspra: miercuri si vineri, in Saptamana Luminata, este harti, iar in restul zilelor de miercuri si vineri, pana la Pogorarea Duhului Sfant, este "dezlegare la peste".

"Tipicul cel Mare" este una dintre cartile de seama ale Bisericii Ortodoxe, aceasta luand forma in jurul cartii intocmite de Sfantul Sava cel Sfintit (439-532). De-a lungul timpului, tipicul sfantului a fost completat si de alti Sfinti si Cuviosi Parinti ai Bisericii din Tara Sfanta si din Sfantul Munte Athos, pana la tiparirea lui in limba romana, cu litere chirilice, in anul 1816, la Iasi. Dupa indrumarile din "Tipicul cel Mare" si-au randuit viata nenumarati mireni, calugari si episcopi, multi dintre acestia ajungand sfinti. Fiind intocmit de calugari insa, asprimea acestuia a trebuit sa fie "mangaiata" uneori de duhovnici si episcopi, printr-o iconomie duhovniceasca.

In toata asprimea lui, "Tipicul cel Mare" consemneaza urmatoarele: "In miercurile si vinerile toatei Cincizecimi, dezlegam calugarii la untdelemn si la vin, iar mirenii si la peste; afara de miercurea injumatatirii si de miercurea odovaniei Pastilor, ca in aceste doua zile dezlegam la peste si la vin, iar unii dezleaga si in celelalte miercuri si vineri ale Cincizecimii." Daca mirenii au "dezlegare la peste" in toate zilele de miercuri si vineri ale Penticostarului, vedem ca monahii au "dezlegare la peste" numai in doua miercuri din aceasta perioada, desi fiecare staret poate dezlega in manastirea lui "si in celelalte miercuri si vineri" ale perioadei amintite.

La randul sau, "Ceaslovul cel Mare" indeamna astfel: "Deci, sosind stralucita zi a Invierii Domnului nostru Iisus Hristos, se face dezlegare la toate cele de hrana, pana in Duminica Tomei, adica monahii dezleaga la branza, oua si peste, iar mirenii si la carne. Apoi, de luni, dupa Duminica Tomei, pana in Duminica Pogorarii Sfantului Duh, lunea se mananca peste, iar miercurea si vinerea untdelemn, iar mirenii si peste. Iar in miercurea injumatatirii praznicului si a odovaniei Pastilor, dezlegam cu totii la peste. Iar din Duminica Pogorarii Sfantului Duh, pana in Duminica Tuturor Sfintilor, dezlegam in toate zilele la branza, oua si peste, iar mirenii si la carne."

Cat timp Mirele este cu noi, postirea este "mangaietoare"

Perioada de dupa Invierea Domnului este perioada de bucurie, iar nu de intristare, de mangaiere, iar nu de asprime. Sfantul Apostol Luca consemneaza raspunsul Mantuitorului dat fariseilor si carturarilor, cand acestia s-au aratat intrigati de faptul ca ucenicii Sai nu postesc adesea, zicand: "Iar fariseii au zis catre Iisus: Ucenicii lui Ioan postesc adesea si fac rugaciuni, de asemenea si ai fariseilor. Iar ai Tai, mananca si beau. Iar Iisus a zis catre ei: Puteti, oare, sa faceti pe fiii nuntii sa posteasca, cat timp Mirele este cu ei? Dar vor veni zile cand Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti in acele zile" (Luca 5, 33-35). Dupa ce a inviat din morti, Mirele Bisericii a petrecut in mijlocul ucenilor Sai vreme de patruzeci de zile, toti bucurandu-se si intarindu-se in credinta.

Tot dupa Inviere, Mantuitorul a dat Apostolilor sa manance paine si peste fript, precum citim: "Dupa acestea, Iisus s-a aratat iarasi ucenicilor, la Marea Tiberiadei, si S-a aratat asa: Erau impreuna Simon-Petru si Toma, cel numit Geamanul, si Natanael, cel din Cana Galileii, si fiii lui Zevedeu si alti doi din ucenicii Lui. Simon-Petru le-a zis: Ma duc sa pescuiesc. Si i-au zis ei: Mergem si noi cu tine. Si au iesit si s-au suit in corabie, si in noaptea aceea n-au prins nimic. Iar facandu-se dimineata, Iisus a stat la tarm; dar ucenicii n-au stiut ca este Iisus. Deci le-a zis Iisus: Fiilor, nu cumva aveti ceva de mancare? Ei I-au raspuns: Nu. Iar El le-a zis: Aruncati mreaja in partea dreapta a corabiei si veti afla. Deci au aruncat-o si nu mai puteau s-o traga de multimea pestilor. Si a zis lui Petru ucenicul acela pe care-l iubea Iisus: Domnul este! Deci Simon-Petru, auzind ca este Domnul, si-a incins haina, caci era dezbracat, si s-a aruncat in apa. Si ceilalti ucenici au venit cu corabia, caci nu erau departe de tarm, ci la doua sute de coti, tragand mreaja cu pesti. Deci, cand au iesit la tarm, au vazut jar pus jos si peste pus deasupra, si paine. Iisus le-a zis: Aduceti din pestele pe care l-ati prins acum. Simon-Petru s-a suit in corabie si a tras mreaja la tarm, plina de pesti mari: o suta cincizeci si trei, si, desi erau atatia, nu s-a rupt mreaja. Iisus le-a zis: Veniti de pranziti. Si nici unul din ucenici nu indraznea sa-L intrebe: Cine esti Tu?, stiind ca este Domnul. Deci a venit Iisus si a luat painea si le-a dat lor, si de asemenea si pestele. Aceasta este, acum, a treia oara cand Iisus S-a aratat ucenicilor, dupa ce S-a sculat din morti" (Ioan 21, 1-15).

Libertate si smerenie, in dragoste de Dumnezeu si de aproapele

Pentru a nu-i tulbura pe cei care nu au inteles de ce "dezlegarile la peste" nu au aparut pana acum in calendar, unii preoti au predicat despre aceasta, zicand credinciosilor ca "dezlegarea la peste" nu are caracter obligatoriu, fiecare putand sa nu manance. Precum spune parintele Ene Braniste, "dezlegarile la peste vin din hotararile canonice privitoare la posturi, care nu au caracter de dogma, adica nu trebuie privite ca niste reguli absolut neschimbate si eterne, ci fac parte din normele bisericesti cu caracter moral-disciplinar, care au fost formulate de autoritatea bisericeasca in functie de nevoile, imprejurarile si evolutia vietii religios-morale a credinciosilor si care pot fi deci anulate, modificate sau atenuate de aceeasi autoritate, la nevoie".

Consider insa ca este mai de folos a se uniformiza practica autentica si veche a Bisericii, prin cateheze si predici, decat a nuanta lucrurile in asa fel incat credinciosul sa fie in dilema: "Sa mananc sau sa nu mananac peste?" Pentru aceasta, trebuie cunoscut faptul ca postul nu-si pierde integritatea sau calitatea prin dezlegari, indiferent daca acestea sunt precizate in "Tipic" sau sunt hotarate de preotul duhovnic, ca pogoramant.

Chiar si asa, nu trebuie ignorata ravna acelor credinciosi ai Bisericii care, fie din motive personale, fie din necunostinta, doresc sa tina randuiala obisnuita a postului chiar si in aceste zile de dezlegare. Este nevoie de dragoste si de smerenie, pentru ca libertatea noastra sa nu ii tulbure pe cei de langa noi. Astfel, atat cei care continua sa tina post in aceste zile de miercuri si vineri, cat si cei care mananca peste, urmand dezlegarilor randuite de Biserica, sunt datori sa ia aminte la cuvintele Sfantului Apostol Pavel, care zice: "Dar nu mancarea ne va pune inaintea lui Dumnezeu. Ca, nici daca vom manca, nu ne prisoseste, nici daca nu vom manca, nu ne lipseste. Dar, vedeti ca nu cumva aceasta libertate a voastra sa ajunga poticnire pentru cei slabi" (I Corinteni 8, 8-9). "Cel ce mananca sa nu dispretuiasca pe cel ce nu mananca; iar cel ce nu mananca sa nu osandeasca pe cel ce mananca, fiindca Dumnezeu l-a primit. Cine esti tu, ca sa judeci pe sluga altuia? Pentru stapanul sau sta sau cade" (Romani 13, 14; 14, 3-4).

Teodor Danalache

Despre autor

Teodor Danalache Teodor Danalache

Senior editor
718 articole postate
Publica din 30 Iulie 2009

26 Aprilie 2012

Vizualizari: 7444

Voteaza:

Dezlegare la peste in perioada Penticostarului 4.80 / 5 din 5 voturi. 2 review utilizatori.

Comentarii (2)

  • Vasa NastaPostat la 2012-04-20 11:04

    Hristos a Inviat ! Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu fie Voia Ta cea Sfanta cu noi care ne rugam Tie cu credinta si in Tine Nadajduim ! Amin.

  • Liviu Claudiu BriahnaPostat la 2012-04-20 06:00

    Hristos a inviat! Domnule Danalache, scrieti foarte bine dar informatiile referitoare la dezlegarile la peste din perioada penticostarului sunt total eronate. In primul rand Tipicul nu a fost scis decat dupa moartea Sfantului Sava,dupa anul 532. In al doilea rand nici calugarii de la manastirea Sfantul Sava nu au aceste dezlegail de care pomeniti dv. Consider ca sunteti gresit informat si atentie,le dati si altora informatii gresite si ii indrumati gresit. Daca sunteti corect cautati datele execte si informati ciitorii corect, sau nu mai scrieti niciodata. Cu stima Liviu Briahna

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE