Ilie Miniat (1669-1714) este considerat unul dintre cei mai insemnati predicatori greci din perioada post-patristica. A fost invatator si predicator al Bisericii celei Mari din Constantinopol, apoi episcop de Cernica si Kalavrita, in Peloponez. "Didahiile” sale au fost traduse in repetate randuri in limba romana. Scrieri ale vremii si unele de mai tarziu vorbesc cu mare lauda despre acest stralucit predicator al Bisericii ortodoxe. Intre altii aminteste de el si Dimitrie Cantemir (in Istoria imparatiei otomane), numindu-l cugetator adanc si invatat in toate ramurile teologiei.

Ilie Miniat - Viata

Ilie Miniat s-a nascut in anul 1669 la Lixouri, in insula Kefalonia, Grecia. In acea perioada Insula Kefalonia depindea de Republica Venetia, in timp ce Grecia se afla sub ocupatie turca. Tatal sau, preotul Frangiskos Miniat, era al doilea pe scara ierarhica, din punct de vedere administrativ, dupa episcopul insulei.

La varsta de 10 ani Ilie este inscrus la Seminarul ortodox din Venetia unde a studiat timp de 8 ani. Este numit institutor si predicator laic la Biserica Sfantul Gheorghe, "cea mai frumoasa dintre bisericile grecilor ortodocsi” din Venetia. Inca din Venetia a dovedit o rara indemanare si pricepere in cele ale propovaduirii. In scurt timp numele de Miniat a fost cunoscut in intreaga Venetie. Faima i se raspandi pana in Kefalonia. La chemarea compatriotilor, el se intoarse acasa angajandu-se cu toate puterile in munca de ridicare a poporului, nu numai ca profesor, dar si ca propovaduitor al cuvantului.

Din Kefalonia trece in insula Zante, apoi in Corfu. Predica oriunde si ori de cate ori i se oferea prilejul. Predica mai ales in Postul Mare. Predica in limba greaca , uneori si in limba italiana. Din Corfu vine din nou la Venetia, apoi merge la Constantinopol unde gaseste un vast camp de activitate.

Talentul il impuse atentiei tuturor. In 1703 e trimis de Dimitrie Cantemir intr-o misiune diplomatica laViena, la Leopold I. Dupa ce si-a implinit cu succes misiunea, Miniat s-a intors la Constantinopol. Patriarhul Gavril il numi predicator al Bisericii celei Mari si profesor la scoala patriarhala.

Timp de sase ani Ilie Maniat a desfasurat o bogata activitate predicatoriala si didactica. In al saptelea an demisioneaza si pleaca in Kefalonia.

Faima de om invatat (cunoaste multe limbi: greaca, latina, ebraica, germana, franceza, italiana), apoi talentul sau oratoric remarcabil, viata sa morala exemplara, priceperea deosebita si in problemele politice constituiau tot atatea trepte care-l urcau spre o slujba mai inalta.

Reputatia sa ca predicator l-a facut pe guvernatorul venetian al Peloponezului sa-i propuna tronul episcopal de Christianoupolis, in Mesiania, pe care il refuza. A acceptat in final dioceza de Kernika si Kalavryta, in anul anul 1711 fiind sfintit episcop. Cea dintai grija a lui a fost sa dovedeasca prin predica cuvantului si a faptei maretia misiunii arhieresti.

A trecut la cele vesnice in 1714 in Patras, la numai 45 de ani.

Ilie Miniat - Predicile

Desi activitatea sa predicatoriala a fost remarcabila, din pacate nu nu s-au pastrat de la el decat un numar de 39 predici in greceste, la care se mai adauga cateva rostite in italiana, pastrate insa tot in limba greaca.

Predicile lui Ilie Miniat sunt dense, pline de substanta. Ocolind locurile comune si frazeologia pioasa, Miniat impleteste in tesatura cuvantailor lui idei inalte, fapt ce dovedeste atat invatatura lui solida, cat si indemanarea, talentul lui de a prelucra, dezvolta si prezenta ascultatorilor invataturile Bisericii.

Predicile sale sunt in general lungi. Desi intinse, predicile lui Miniat sunt intocmite cu multa grija si competenta. Unii l-au invinuit ca ar fi urmat prea de aproape pe predicatorul italian Paolo Segneri si ca in ce priveste constructia predicii l-ar fi imitat pe Massillon. Desigur, ca unul care a studiat la Venetia, Miniat n-a putut sa nu se intereseze si de predicatorii apuseni. El a cunoscut desigur pe Segneri(senior 1624- 1694 si junior, nepotul primului:1673-1713) pe Massillon(1663-1742) pe Bossuet (1627-1704) si pe altii. Dar cunoscandu-i si studiindu-i, Miniat n-a facut decat ceea ce era obligat sa faca orice preot- predicator. Ca a fost influentat de predicatorii apuseni, e si aceasta adevarat, dar influenta exercitata de catre apuseni asupra lui Miniat este de natura formala adica se refera la elemente de construire a predicii (plan, metoda, extensiune etc.). Dovada faptului ca cuprinsul, fondul de idei al cuvantarilor lui Miniat este cu adevarat ortodox.

Din punct de vedere al continutului, predicile lui Miniat pot fi considerate ca o realizare de mare valoare, iar din punctul de vedere al limbii ele pot fi socotite ca un monument al culturii grecesti. Prin predicile sale, Miniat a ridicat limba poporului la stralucirea vorbirii lui Demostene.

In romaneste, predicile lui Miniat au fost traduse prima data de catre mitropolitul Neofit in 1742. S-au mai facut si alte traduceri (1837, 1863). in 1914 preotul D. Iliescu-Palanca face o noua traducere dar care lasade dorit cel putin in ce priveste fluenta expunerii. Cea mai buna traducere in romaneste a predicilor lui Miniat este cea efectuata de Pr. Prof. Dumitru Fecioru, publicata la Bucuresti in 1945. De observat ca editia Fecioru cuprinde si predici netraduse pana acum in romaneste (si care au fost rostite in italieneste). 

Cele mai recente editii ne-au fost oferite de Editura "Buna-Vestire” din Bacau, sub titlul "Didahii si Predici” (1995) si de Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane (1996) sub titlul "Didahii la Postul Mare”. De fapt, continutul ultimului volum este inclus in primul, care cuprinde, pe langa didahiile la Postul Mare (repartizate in trei serii) si didahii la diferite duminici si sarbatori: duminici dupa Rusalii: a II-a, a III-a, a IV-a, a XI-a, a XXI-a, a XXVI-a, a XXVIII-a, a XXX-a; apoi: Cuvant despre dragoste, Cuvant la Sf. Ierarh Nicolae, Cuvant la Duminica dinaintea Nasterii Domnului, Panegiric la Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, Doua panegirice la Buna-Vestire, Panegiric la Adormirea Maicii Domnului, Panegiric la Inaltarea Domnului. Acestora se adauga doua cuvantari rostite in italieneste, Despre credinta si Despre dragostea de vrajmasi.

Didahiile la Postul Mare, repartizate in patru serii, conform prezentarii Editurii Institutului Biblic, sunt tematice (dogmatice, morale si liturgice) vorbind despre credinta, pacat, suflet, marturisire, moarte, constiinta, rai, predestinatie, invidie, judecata viitoare, Sf. Cuminecatura etc.

Ilie Miniat - Hrana crestinilior este cuvantul lui Dumnezeu

"Amar cand este tacere in Biserica, adica daca nu se aude cuvantul lui Dumnezeu, daca pazitorii staulului, pastorii oilor celor cuvantatoare, urmasii Apostolilor nu cuvanteaza, ci sunt fara de glas, fie din nestiinta, fie din lenevie. Atunci diavolul ia indrazneala, iese fara frica, intra inauntru in turma lui Hristos, si ca un lup mancator de sange, mananca sufletele crestinilor ca pe niste oi fara de paza... Hrana iudeilor in pustie a fost mana, iar hrana crestinilor este cuvantul lui Dumnezeu. De ar fi lipsit mana in pustie, ce s-ar fi facut ticalosii iudei? Si daca s-ar fi lipsit cuvantul lui Dumnezeu din Biserica, ce se vor face ticalosii crestini?

Urgia dumnezeiasca nu poate trimite o foamete mai rea decat lipsa cuvantului lui Dumnezeu din Biserica. Pentru ca daca nu se aude cuvantul lui Dumnezeu in Biserica, daca nu se afla aceasta mana cereasca, daca piere de tot samanta propovaduirii evanghelice, atunci aceasta este o foame, care a facut sa moara nu trupurile, ci sufletele, si moartea sufletelor este munca iadului...” .

Radu Alexandru

• Predica si predicator in viziunea Sfintilor Trei Ierarhi
  Publicat in : Religie
• Sfintii Parinti despre predica si predicatori
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti