Ungerea din Betania

Sf. Matei intrerupe, pentru moment, descrierea complotului, ca sa intercaleze aici o scena petrecuta in Betania cu cateva zile mai inainte si sa ne arate printr-insa complicitatea lui Iuda in actul prinderii Domnului: "Fiind Iisus in Betania, in casa lui Simon Leprosul, a venit la Dansul o femeie avand un alabastru cu mir de mare pret si l-a turnat pe capui Lui, pe cand sedea El la masa" (Matei XXVI, 8-13).

Scena aminteste de mirungerea din casa fariseului Simon, care se facuse cu mult inainte in Galileea. (Luca VII, 36-50). Ea este istorisita aproape cu aceleasi cuvinte si de catre Sf. Marcu (XIV, 3-9) si se afla si in Evanghelia dupa Sf. Ioan, de la care aflam ca Domnul era insotit, cu acest prilej, de Lazar cel inviat din morti, ca Marta servea la masa si ca chiar Maria, sora ei si a lui Lazar, este autoarea acestui gest de nesfarsita iubire si recunostinta fata de Mantuitorul (Ioan XII, 1-8).

Mirul de nard era un parfum extrem de scump si se importa din regiunea muntilor Himalaia. El se pastra in vase cu gatul foarte stramt pentru a se evita evaporarea si risipa. Continutul acestor vase putea fi golit dintr-o data decat spargandu-le. Gestul Mariei exprima deci spontaneitatea unei neasemuite generozitati fata de Acela care-i facuse atata bine, inviindu-i fratele si vestindu-i cuvintele vietii celei vesnice (Luca X, 39, 42).

Gestul Mariei nu este insa inteles de ucenici si in deosebi de Iuda, care spune: "Pentru ce s-a facut aceasta risipa? Ca mirul acesta se putea vinde scump, iar banii se puteau da saracilor.” Sf. Marcu ne arata ca, dupa aprecierea celor de fata, mirul turnat de Maria pe capul lui Iisus valora peste trei sute de dinari (XIV, 4-5). Cu aceasta suma, care reprezenta salariu unui lucrator pu un an intreg, se puteau cumpara sapte mii de ratii de paine pentru indestularea saracilor la o la o masa.

Iuda nu se gandea insa la saraci cand facea aceasta remarca mercantila (Ioan 6). La randul lor, ceilalti Ucenici erau departe de intelegerea simbolismului profetic al mirungerii. De aceea Domnul intervine si spune: "Pentru ce faceti suparare femeii? Ca bun lucru a facut cu Mine. Ca pe saraci il aveti cu voi pururea, dar pe Mine nu Ma veti avea pururea; ca varsand ea mirul acesta pe trupul Meu, spre ingroparea Mea a facut-o. Adevar graesc voua: Oriunde se va propovadui Evanghelia aceasta, in toata lumea, se va spune si ce a facut ea, intru pomenirea ei" (Matei XXVI, 10-13).

Ucenicii inteleg acum ca gestul Mariei constitue o adevarata profetie si ca iubirea ei simbolizeaza cultul pe care toti crestinii il datoram lui Iisus. Numai Iuda gandeste inca altfel, desaproband in inima lui si gestul Mariei, Si cuvintele Domnului.

• Pacatele capitale
  Publicat in : Editoriale
• Pacatul
  Publicat in : Morala
• Invingerea patimii iubirii de argint
  Publicat in : Credinta
• MARTURISIRE
  Publicat in : Religie