Anaximene
Al treilea milezian, Anaximene (582-528 i.Hr.), contemporan si prietenul lui Anaximandru, nu reprezinta in consideratiile sale filozofice un progres fata de conceptia acestuia din urma, ci mai degraba un regres. Probabil ca acesta n-a inteles consideratiile facute de Anaximiandru, cu care el era in raporturi bune, fiindca Anaximene ramine cu privire la intrebarea despre "arhe", la o conceptie naiva, ce seamana cu a lui Tales. "Pentru Anaximene temeiul din care s-au nascut toate lucrurile este aerul. Probabil ca ceea ce l-a determinat pe acesta sa considere aerul drept "arhe" a fost faptul ca aerul umple toata lumea si se pare ca n-are nici o marginire si ca el constituie chiar si sufletul omului, asadar principiul ce da viata acestuia. "Ca si sufletul nostru care consta din aer si care ne guverneaza, tot asemenea aerul cuprinde intregul cosmos", zice acest milezian in al doilea fragment ce cuprind in simbure inca in al 5-lea secol i.Hr. ideea microcosmosului si macrocosmosului. Aerul este, asadar, "apeiros arhe".
Credinta aceasta a lui Anaximene despre suflet era comuna grecilor antici. Ei credeau ca sufletul este constituit dintr-o materie fina - aerul - si care la moarte paraseste corpul omului, pentru a se duce intr-o lume subpaminteana unde traieste mai departe ca umbra. Este aceasta o conceptie pe care o reprezinta aproape toti filozofii antici greci, exceptie facind doar Platon.
Dar trebuie sa recunoastem totusi ca, desi Anaximene a regresat in ceea ce priveste determinarea materiei originare, a facut si el un progres in solutionarea altei probleme. El este cel dintii filozof care incearca sa solutioneze problema energiei, prin care materia originara a produs lucrurile din lume. La Anaximandru activitatea "arche"-ului in procesul lumii nu era expusa destul de clar, ceea ce facea ca unitate acestui proces sa fie amenintata. Aceasta unitate putea fi salvata nume daca toate deosebirile calitative sint reduse la deosebiri cantitative, cee ce inseamna ca toate deosebirile calitative ale lucrurilor sa fie redus la mai multa sau mai putina substanta la acelasi volum. La aceasta idee Anaximene a fost condus de o observatie pe care el a facut-o: el a observat ca prin incalzire corpurile se intind si prin racire se contracta. De aici filozoful grec trage concluzia : din "arhe" asadar din aer, se produc prin intindere si contractare toate lucrurile. Subtierea (pyknosis) si invirtosarea (manosis) aerului sint cei doi agenti, ce au produs aparitia lucrurilor. Prin subtierea aerului s-a produs focul, iar prin invirtosare au fost produse apa, pamintul si lucrurile.
Acesti trei milezieni trebuie sa fie considerati, asadar, ca fiind cei dintii pionieri ai stiintei. Caci, asa naive cum sint conceptiile lor despre "arhe", ele reprezinta totusi o intoarcere epocala de la gindirea mitologica la gindirea rationala. De la acesti trei ginditori asa de naivi si pina la filozofii sec. al XX-lea, gindirea omeneasca va face progrese uriase, dar celor dintii le revine meritul de a constitui inceputul marii drame a gindirii umane. Este aceasta o contributie de seama a celor trei milezieni. Ei sunt materialisti.
-
Viata lui Platon
Publicat in : Perioada sistematica -
Sfantul Mucenic Platon
Publicat in : Vietile sfintilor -
Ontologia simbolica a cosmologiei lui Platon si Aristotel
Publicat in : Editoriale -
Scoala Cirenaica
Publicat in : Perioada antropologica -
Scoala Megarica
Publicat in : Perioada antropologica
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.