Recenzie - Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu, Botezul in Traditia patristica, Editia a II-a revazuta, Editura Agnos, Sibiu, 2011, 316 pagini…

Lucrarea de fata este o desfatare duhovniceasca prin care Parintele Profesor Constantin Voicu ne imbie cu roadele bunei miresme duhovnicesti ale Sfintilor Parinti despre Sfanta Taina a Botezului.

Suntem invitati sa vedem cu mintea si sufletul bogatia darurilor duhovnicesti ale Sfantului Botez asa cum l-au perceput autorii crestini din epoca patristica. Rand pe rand, vom gusta din invataturile Parintilor Apostolici, teologilor alexandrini, ierusalimiteni, capadocieni, egipteni, sirieni. Nu sunt ignorati nici Parintii din Apus sau autorii crestini filocalici. invatatura despre botez, o regasim in lucrarea de fata asa cum ne-au lasat-o cei mai de seama autori patristici din Imperiul Bizantin din secolele VII-XV.

Parintele Profesor lasa sfintii scriitori ai Bisericii sa vorbeasca despre Taina prin care omul dobandeste deplina libertate in fata pacatului. Cel botezat devine urmator al lui Hristos prin har si darurile primite. Contributia Parintelui Profesor este aparte intrucat vasta experienta acumulata la catedra de Patrologie si literatura postpatristica din Sibiu este de mare folos in vederea indrumarii oricarui cititor doritor sa inteleaga mai bine acest mister al renasterii la o noua viata in Hristos. Este o lucrare alcatuita cu migala si impartaseste invatatura curata a Ortodoxiei intr-un limbaj adecvat, semn al unei temeinice experiente didactice. Profitam de ocazie, si amintim aici doar cele trei volume de Patrologie aparute in anul 2009 primele doua volume si, in anul 2010, al treilea. Toate aceste lucrari ale Parintelui Profesor inzestreaza domeniul atat de atragator al studiilor patristice drept pentru care le recomandam tuturor spre citire.

† Nicolae - Mitropolitul Banatului

Cu alte cuvinte, dupa ce ne-a oferit o lucrare de sinteza, rod al mai multor zeci de ani de activitate didactica la Catedra de patrologie a Facultatii de Teologie Ortodoxa din Sibiu – ne referim, desigur, la cele trei volume de Patrologie editate la Editura Basilica a Patriarhiei Romane in anii 2009 si 2010 – iata ca distinsul dascal, care este Parintele Profesor Constantin Voicu, ne ofera bucuria unei noi lucrari semnificative in teologia ortodoxa – o privire retrospectiva asupra principalelor marturii patristice referitoare la Taina Sfantului Botez. Este dovada unei capacitati de lucru inca nesecate, si nu este exclus ca in viitorul apropiat Domnia Sa, pe langa diversele studii si articole pe care le publica in revistele teologice de specialitate, sa ne surprinda si cu alte lucrari de anvergura, cristalizare a efortului de redescoperire si revalorificare a tezaurului Sfintilor Parinti.

Lucrarea Botezul in Traditia Patristica, pe parcursul a sase capitole: Botezul in Biserica primara (p. 13-44), Botezul in epoca parintilor apostolici (p. 45-64), Apologetii crestini despre Botez (p. 65-91),Doctrina crestina despre Botez in Alexandria (p. 92-103),Botezul in secolele IV-VI (p. 104-195), Autori bizantini din secolele VII-XIV (p. 196-228), ne provoaca la o lectura incitanta si la o aprofundare a intelegerii rolului Tainei Botezului in viata personala si comunitara din Biserica. In primul capitol, dupa cateva precizari terminologice, parintele profesor Constantin Voicu face o paralela intre Botezul lui Ioan Botezatorul si Botezul lui Iisus in Iordan, cu trimitere la Botezul in Biserica primara. Botezul lui Ioan se individualizeaza prin caracterul sau unic si eshatologic, iar Botezul Mantuitorului constituie fundamentul Botezului practicat de catre Biserica prin pastrarea tuturor elementelor sale caracteristice si in ritualul practicat de catre primii crestini: botezul cu apa pentru iertarea pacatelor in asteptarea Imparatiei, darul Duhului Sfant si proclamarea unei filiatii a credinciosului care, incepand din acest moment, este recunoscut ca fiu al lui Dumnezeu. Sunt enumerate apoi elementele constitutive ale Tainei Botezului regasite in cadrul vietii cultice a Bisericii primare: pregatirea pentru Botez, marturisirea credintei, prezenta apei baptismale, Botezul „in numele lui Iisus”, iertarea pacatelor si nasterea la o noua viata, darul baptismal al Duhului.

In capitolul al II-lea al lucrarii, Botezul in epoca Parintilor Apostolici, sunt analizate pe rand cele mai importante scrieri din aceasta perioada: Didahia, A doua Epistola catre Corinteni a Sfantului Clement Romanul, Epistolele catre Smirneni si catre Efeseni ale Sfantului Ignatie al Antiohiei, Epistola lui Barnaba, Pastorul lui Herma. In toate acestea sunt identificate unele sfaturi practice legate de modul savarsirii Botezului, dar si de perioada care precede primirea Tainei (riturile prebaptismale).

In cel de-al treilea capitol, dedicat Apologetilor crestini, sunt mentionati Iustin Martirul si Filozoful, Meliton de Sardes, Teofil al Antiohiei, Tertulian, Sfantul Ciprian din Cartagina si Ipolit al Romei. In aceste scrieri apologetice, Botezul este vazut ca o noua nastere, ca iluminare (Sf. Iustin), ca purificare (Meliton), ca baie a nasterii din nou (Teofil al Antiohiei), renastere si eliberare (Tertulian). Totodata, pe langa aspectele de ordin doctrinar, scrierile apologetilor mentioneaza si elementele componente ale initierii crestine din aceea vreme: catehumenatul, rugaciunea de sfintire a apei baptismale, lepadarile de satana, intrebarile de credinta, intreita afundare in apa, ungerea postbatismala cu untdelemn, punerea mainilor de catre episcop peste cei nou-botezati si primirea Euharistiei. Demn de mentionat este ca atat la Sf. Ciprian al Cartaginei, catsi la Ipolit al Romei exista argumente in favoarea practicii pedobaptismului.

Alexandrinii Clement si Origen au o doctrina mai elaborata privitoare la Botez, prezentata in capitolul al patrulea, chiar daca operele lor nu ofera posibilitatea identificarii clare a elementele privitoare la ritual. Cei doi considera Botezul drept renastere, care are ca punct final desavarsirea, primirea Tainei avand ca efecte impartasirea darului iluminarii si primirea Duhului Sfant.

Cel mai extins capitol al lucrarii este cel de-al cincilea, in care sunt expuse ideile teologice privitoare la Botez din cele mai importante centre teologice ale Rasaritului crestin: Ierusalim, Capadocia, Antiohia, Egipt, Apusul crestin, Siria-Palestina (penultimul subcapitol fiind dedicat Parintilor Pustiei). Din analiza lucrarilor marilor parinti ce au activat in aceste centre teologice – cum ar fi Sfintii: Chiril al Ierusalimului, Vasile cel Mare, Grigorie de Nyssa, Ioan Gura de Aur, Teodor de Mopsuestia, Serapion de Thimuis, Sf. Ambrozie al Mediolanului, Fericitul Augustin, Sf. Diadoh al Foticeei, Sf. Marcu Ascetul – reiese ca incepand cu secolul al IV-lea se poate vorbi de o teologie mai articulata, mai structurata, a Tainei Botezului, accentuandu-se atat latura vazuta a Tainei, dar mai ales efectele sale in plan spiritual.

In capitolul al saselea sunt analizate operele teologice ale urmatorilor autori: Sfintii Maxim Marturisitorul, Ioan Damaschin, Simeon Noul Teolog, Nicolae Cabasila si Simeon al Tesalonicului. In operele acestor teologi sunt regasite toate efectele pe care le are in viata spirituala primirea acestei Taine. De altfel, in concluzii – traduse si in limba germana in finalul cartii – autorul rezuma semnificatia profunda pe care a avut-o si o are Botezul in viata credinciosilor: fiind vorba despre ritualul de initiere crestina, botezarea cu apa si impartasirea darului Sfantului Duh apar indisolubil legate, reprezentand mijlocul realizarii unitatii crestinilor ca Trup eclezial al lui Hristos. Botezul devine un proces de trecere de la moarte la viata, de intrarea in Imparatia cerurilor prin incorporarea in Biserica, urmat de respectarea poruncilor Fiului lui Dumnezeu si de cunoasterea Sa. De asemenea, crestinii devin fii si fiice, prin infiere, ale lui Dumnezeu. In fine, multe scrieri ale Sfintilor Parinti subliniaza ca Botezul este un act de incorporare in Biserica, prin nasterea din nou si eliberarea de sub puterea celui rau. Efectele mistico-sacramentale sunt ilustrate prin chiar denumirile pe care le-a primit Botezul de-a lungul istoriei Bisericii: „baie” (loutron), „baia renasterii” (ton loutron tes pallighenesias),„baia pocaintei” (to loutron tes me tanoias),„botez dumnezeiesc si de viata facator” (theoiu kai zoopoioun), „libera renastere a infierii” (tes ten eleutherion tes hyiothesias avaghennesin), „arvuna Sfantului Duh” (ton arrabona tiu pneumatos to aghiou). Tocmai datorita acestor efecte, Botezul nu trebuie amanat, practica ortodoxa a botezarii copiilor avand, asadar, o profunda semnificatie teologica. Concluzia finala este aceea ca „Botezul a reprezentat o preocupare in operele . Parintilor Bisericii, care, in functie de perioada si mediul in care au trait si au activat, au accentuat fie latura sa vazuta, fie caracterul sau mistagogic”. In toate operele analizate „apare ca o constanta faptul ca harul baptismal trebuie unit cu efortul uman, in scopul realizarii propriei desavarsiri. Botezul este inceputul, iar conlucrarea cu harul primit tine de fiecare dintre noi” (p. 242).

Toata aceasta incursiune in patristica ortodoxa are darul de ne revela dimensiunile cosmice si eshatologice ale Botezului in perspectiva Sfintilor Parinti si totodata ne constientizeaza asupra pastrarii elementelor esentiale randuielii liturgice ale acestei Taine de-a lungul timpului. (Depasirea periodizarii „clasice” a patristicii la primele opt secole in expunere este dovada faptului ca lucrarea Duhului Sfant ramane neintrerupta pana astazi in Biserica, ceea ce-l facea pe teologul Vladimir Lossky sa defineasca Sfanta Traditie ca fiind „viata Duhului Sfant in Biserica”.) Astfel, lucrarea Parintelui Profesor Constantin Voicu umple un gol in literatura teologica de la noi si ne provoaca la citirea textelor patristice in contextul socio-cultural si teologic de astazi.

Acum in incheierea acestei scurte prezentari, vom spicui din Introducerea autorului, amintind si retinand, ca o concluzie ca “Sfintele Taine sunt savarsite de catre Biserica sau de catre Hristos in Biserica asupra unor persoane care vor sa devina madulare ale trupului tainic al Mantuitorului, unindu-se in acest sens cu Hristos. Fara indoiala este insa faptul ca Tainele Bisericii urmaresc unirea celui care le primeste cu Hristos si incorporarea acestuia in Biserica, deschizandu-i astfel posibilitatea accederii la Imparatia cea vesnica. Ori inceputul acestui drum de unire cu Hristos este reprezentat de Botez, prin intermediul caruia omul dobandeste libertatea fata de pacat, devenind imitator al lui Hristos prin har. Ingropandu-se impreuna cu Hristos prin Botez, omul moare cu trupul pacatului, omoara in trupul sau moartea ca sursa a pacatului, devenind liber fata de acesta.

Dar, in acelasi timp, Botezul este si o renastere, o noua nastere. Duhul Sfant se uneste cu omul in apa Botezului, restaurand chipul lui Dumnezeu din om, caci chipul celui botezat este „imprimat” de chipul lui Hristos. Botezul este innoire si luminare, dar si un inceput de drum impreuna cu Hristos in Biserica. „Indreptatu-te-ai, luminatu-te-ai, sfintitu-te-ai, spalatu-te-ai”. Cu aceste cuvinte, ca un corolar al actului savarsit, anunta preotul efectele harice ale Tainei. Aceste efecte harice, care constituie partea nevazuta a acestei Taine, se reduc la minunata lucrare a indreptarii si sfintirii. De acum incolo, intreaga viata a celui botezat devine o continua infrumusetare a chipului curatit prin harul botezului realizata prin intermediul virtutilor.

Pornind de la aceste succinte precizari, lucrarea de fata se prezinta ca o extindere a unui numar de patru articole redactate pe parcursul activitatii noastre didactice. Mai precis, este vorba de „Botezul de la Hristos in lumina Sfintilor Parinti”, „Botezul prin intreita cufundare in numele Sfintei Treimi in lumina Sfintilor Parinti”, „Taina Sfantului Botez in lumina harului, dupa Sfintii Parinti”, „Cine poate boteza?”, reluate si in lucrarea noastra Studii de Teologie Patristica, in care am incercat, pornind de la textul Sfintilor Parinti, sa prezentam atat bogatia de sensuri si idei doctrinare care se regaseste in operele patristice dedicate Botezului, cat si evolutia ritualului si a interpretarii actelor liturgice. Descoperind de fiecare data noi si noi sensuri si idei, am considerat de bun agur realizarea unei incursiuni in principalele opere patristice care trateaza Taina Sfantului Botez.

In al doilea rand, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a declarat anul 2011 ca „Anul omagial al Sfantului Botez si al Sfintei Cununii in Patriarhia Romana”, fapt care a generat o serie de manifestari cu caracter stiintific si teologic (simpozioane, conferinte, sesiuni de comunicari) dedicate celor doua Taine, in cadrul carora au fost tratate o serie de aspecte referitoare la insemnatatea acestora in viata Bisericii. In concordanta cu hotararea sinodala, lucrarea de fata se inscrie pe linia unor lucrari aparute pe parcursul acestui an in cuprinsul Patriarhiei Romane axate pe descoperirea si revelarea sensurilor patristice ale Tainei Botezului. Nu in ultimul rand, consideram necesare unele precizari. In lucrarea de fata ne-am oprit asupra principalilor Sfinti Parinti ai Bisericii care au tratat in opera lor aspecte referitoare la Taina Botezului, urmarind totodata o prezentare si a evolutiei ritualului baptismal, fara a intra in prea multe amanunte, fiind interesati mai mult de semnificatia mistico-teologica acordata ritualului si a efectelor sale asupra celui botezat. In acest sens, am considerat absolut necesara prezentarea catorva aspecte referitoare la Botez in Noul Testament, trecand apoi prin teologia baptismala a Parintilor Apostolici, a apologetilor, a alexandrinilor (Clement si Origen), a Parintilor secolelor IV-VI (perioada in care apar catehezele mistagogice si operele patristice dedicate Tainei) si a unor autori bizantini mai reprezentativi.

Biserica este indisolubil legata de Botez. Insasi fundamentul existentei crestine este Botezul, prin care suntem incorporati in comunitatea crestina, sau mai exact ansamblul celor trei Taine ale initierii crestine: Botez, Mirungere, Euharistie. In acest sens, inca de la aparitia primelor comunitati crestine si pana la dezvoltarea doctrinei acesteia, gandirea teologica a acordat un rol important Botezului, semnificatii pe le propune sa le descopere si lucrarea de fata” – Potrivit afirmatiilor Parintelui Arhid. Prof. Univ. Dr. Constantin Voicu…

Drd. Stelian Gombos

.