Moastele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului si bunica Mantuitorului Iisus Hristos, se afla pastrate in Schitul Sfanta Ana, in Sfantul Munte Athos. Pe langa cele 20 de mari manastiri, pe Sfantul Munte Atos mai sunt si 12 schituri, care adapostesc obsti mai mici de calugari, precum si mai multe lacasuri ale pustnicilor. Fiecare schit apartine cate unei manastiri dintre cele mari.
Schitul Sfanta Ana apartine de Manastirea Marea Lavra. Schitul Sfanta Ana Mare este cel mai mare si cel mai vechi schit de pe Sfantul Munte Atos, fiind localizat la 340 de metri altitudine, intr-o regiune fertila, aproape de varful muntelui, in partea sudica a acestuia. Mai exista un schit cu aceeasi denumire, anume Sfanta Ana Mica.
Potrivit traditiei Bisericii, Sfanta Ana, bunica lui Hristos, a trait 69 de ani, iar Sfantul Ioachim, barbatul ei, a trait 80 de ani. Potrivit unei marturii, Dreptul Ioachim a murit cu doi ani mai inainte de trecerea la Domnul a Sfintei Ana. La varsta de numai 11 ani, Fecioara Maria era deja orfana de ambii parinti, in vremea in care ea vietuia in Templu. Sfanta Ana este mijlocitoare pentru nasterea de prunci.
Piciorul stang al Sfintei Ana
Piciorul stang al Sfintei Ana, mama Fecioarei Maria si bunica lui Hristos, se pastreaza in Schitul Sfanta Ana Mare, cel mai insemnat schit din intreg Sfantul Munte. Potrivit marturiei lui Procopius, in vremea domniei imparatului Iustinian cel Mare (527-565), in capitala bizantina - Constantinopol - a fost ridicata o biserica inchinata Sfintei Ana.
Imparatul bizantin Iustinian al II-lea (685-695; 705-711) a reparat si intarit vechea biserica a Sfintei Ana, dupa ce Sfanta Ana i-a aparut in vedenie sotiei sale, insarcinata la acea vreme. Cu aceasta ocazie, Sfintele ei Moaste si un vestmant (acoperamant) au fost aduse in Constantinopol si asezate in biserica, spre inchinare.
Moastele Sfintei Ana au fost aduse, din Tara Sfanta in Constantinopol, in anul 710, acestea fiind pastrate in biserica in Biserica Sfanta Sofia, pana in anul 1333. Praznuirea sfintei, in intreaga Biserica Ortodoxa, se face in ziua de 9 septembrie, imediat dupa Nasterea Maicii Domnului.
Canonul Sfintei Ana a fost compus de catre Sfantul Teofan Imnograful (817), insa parti mai vechi din slujba sunt atribuite si lui Anatolie din Bizant (458). Adormirea Sfintei Ana este praznuita in ziua de 25 iulie, care poate coincide cu ridicarea bisericii din Constantinopol, ori cu aducerea aici a Sfintelor ei Moaste.
Schitul Sfanta Ana Mare este cel mai vechi si mai insemnat schit din Sfantul Munte. Schitul a fost intemeiat in ultimele decenii ale secolului al XVII-lea, pentru a pastra in biserica Piciorul stang al Sfintei Ana. Sfintele ei Moaste au fost aduse in schit de catre Cuviosul Simeon, in ziua de 26 octombrie 1666, potrivit codex-ului schitului.
Moastele Sfintei Ana se pastreaza cu mare evlavie in biserica centrala, unde pomelnicele primite din intreaga lume sunt pomenite, cu mare ravna si asezare duhovniceasca. Nenumarate sunt minunile savarsite de Sfanta Ana, mai ales in cazurile privind infertilitatea si nasterea de prunci.
In bisericile Sfantului Munte se mai afla si alte Moaste ale Sfintei Ana. Astfel, in biserica din Manastirea Cutlumus se afla intregul picior drept al Sfintei Ana. In biserica din Manastirea Stavronikita se pastreaza mana Sfintei Ana. Parti din trupul Sfintei Ana se mai afla si in Catedrala Patriarhatului din Ierusalim si Antiohia, in Manastirea Kykkos, din insula Cipru, cat si in alte biserici si manastiri din lume.
Rugaciune catre Sfintii Parinti Ioachim si Ana
Insotirii celei de Dumnezeu alese, dumnezeiestilor parinti Ioachim si Ana, ca celor ce ati nascut pe Maica Vietii noastre, binecuvantata de Dumnezeu Nascatoarea si Pururea Fecioara Maria, cantari de lauda aducem voua noi, rugatorii vostri; iar voi, ca cei ce aveti indrazneala catre Dumnezeu, paziti-ne cu rugaciunile voastre de toate primejdiile pe noi, cei ce cantam: bucurati-va, parinti de trei ori fericiti!
O, preafericita insotire, a dumnezeiestilor parinti Ioachim si Ana cei ce stati langa scaunul Dumnezeirii, primind laudele acestea ale noastre, izbaviti-ne cu rugaciunile voastre de chinurile cele vesnice si de toata ispita, ca impreuna cu voi sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.