Inaltarea Domnului, inaltarea firii omenesti

Inaltarea Domnului, inaltarea firii omenesti Mareste imaginea.

Inaltarea Domnului este praznuita la 40 de zile de la Invierea Sa. Fiul lui Dumnezeu devenind Om, nu paraseste tronul ceresc, El fiind neincetat impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant. Pentru ca Domnul nu S-a departat de cer cand S-a pogorat pentru a veni la noi, inaltarea Sa nu inseamna ridicarea dumnezeirii Sale la ceruri, ci asezarea firii omenesti pe tronul Dumnezeirii.



Inaltarea firii Sale omenesti inseamna ridicarea firii umane la slava divina. Sfantul Ioan Hrisostom spune ca prin Inaltarea lui Hristos, firea noastra umana “a trecut mai presus de ingeri, s-a inaltat peste arhangheli, peste heruvimi si serafimi, si nu s-a oprit pana ce a sezut pe tronul lui Dumnezeu“.

Trupul pe care Hristos l-a luat din Fecioara Maria a fost asumat nu pentru o vreme, ci pentru vesnicie. Acest lucru se vede nu doar din Invierea Sa, ci si din Inaltarea Sa. Mai mult, ingerii prezenti la Inaltarea Domnului le vesteste celor prezenti ca dupa cum Hristos S-a urcat la ceruri, la fel Se va si cobori: Acest Iisus Care S-a inaltat de la voi la cer, asa va si veni, precum L-ati vazut mergand la cer (Fapte 1,11). Aceste cuvinte ale ingerilor se refera la cea de-a Doua Venire intru slava a lui Hristos, atunci cand va avea loc judecata universala. Si atunci se va arata cu trupul omenesc deplin indumnezeit, ceea ce ne descopera ca Hristos ramane Dumnezeu-Om in veac.

Un alt lucru pe care doresc sa-l scot in evidenta este ca Hristos nu a fost ridicat la cer, El fiind si Dumnezeu, Se inalta prin propriile puteri. Faptul ca in iconografie ingerii Il poarta pe Hristos pe brate, nu inseamna ca Se ridica datorita acestora, ci semnifica faptul ca El continua sa fie prezent si lucrator in toti cei care duc o viata lipsita de pacat. Cu alte cuvinte, Hristos sade si Se odihneste asupra celor care traiesc asemeni ingerilor.

Potrivit Sfintilor Parinti, Mantuitorul S-a inaltat cu trupul omenesc care purta semnele rastignirii (semnele sulitei si ale cuielor). El putea sa le vindece, insa alege sa le pastreze pentru a ne arata cat de mare a fost dragostea Sa pentru noi si sa alergam la ele la vreme de ispita.

Sfantul Grigorie Palama spune ca acum nu ne mai tragem numai din primul om, adica din omul pamantesc, ci si din Cel de-al doilea Om, adica din Domnul cerului. Si dupa cum Dumnezeu este ceresc, si noi trebuie sa ne facem ceresti. Dar pentru a imbraca chipul ceresc e nevoie de lepadarea placerilor trecatoare. Sfantul Nicodim Aghioritul marturiseste ca Ilie a fost inaltat numai dupa ce si-a lepadat mantia, semn al lepadarii celor trecatoare.

Inaltarea Domnului
nu inseamna retragerea Sa din creatie, pentru ca El continua sa fie prezent si lucrator prin Sfantul Duh. Prin inaltare, trupul Mantuitorului este deplin indumnezeit, incat nu Se mai arata vizibil, ci Se salasluieste nevazut in cei ce cred in El.

Duhul Sfant, Cel prin care Hristos este neincetat prezent in noi, este trimis dupa Inaltarea Domnului, pentru a ne descoperi ca Duhul Sfant ne daruieste o viata cereasca si nu una lumeasca.

Adrian Cocosila

.

21 Mai 2015

Vizualizari: 10082

Voteaza:

Inaltarea Domnului, inaltarea firii omenesti 5.00 / 5 din 4 voturi. 1 review utilizatori.

Comentarii (1)

  • Andrei PanaitPostat la 2016-06-08 16:52

    "Icosul praznicului este cel care redă pe scurt sensul şi importanţa Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos de-a dreapta lui Dumnezeu, dar şi pe cele ale sărbătorii, care îşi găseşte adevărata rezonanţă în viaţa noastră, a credincioşilor: „Pe cele pământeşti pe pământ lăsându-le, şi pe cele din ţărână dându-le ţărânii, veniţi să ne trezim şi să ne ridicăm ochii şi cugetele la înălţime; să ne înălţăm, noi, muritorii, privirile împreună cu simţirile spre porţile cereşti; în Muntele Măslinilor să ne închipuim că suntem şi că privim la Izbăvitorul, Cel purtat pe nor; că de acolo S-a suit Domnul la ceruri şi acolo Iubitorul de dăruire a împărţit daruri Apostolilor Săi, mângâindu-i şi întărindu-i pe dânşii ca un Părinte, povăţuindu-i ca pe nişte fii şi zicând către dânşii: Nu Mă voi despărţi de voi; Eu sunt cu voi şi nimeni împotriva voastră!“. Dacă observăm cu atenţie structura acestui icos, vom constata cele două planuri existenţiale pe care le revelează praznicul Înălţării: cel pământesc şi cel ceresc. Însă nu trebuie să uităm că marele dar făgăduit de Mântuitorul, Apostolilor Săi şi nouă, tuturor, este acela de a rămâne împreună cu noi până la sfârşitul veacurilor. " dr. Nicolae PREDA

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE