Cum ne distrugem copilul

Cum ne distrugem copilul Mareste imaginea.

E o bucurie sa-l auzi pe copil ca reuseste sa rosteasca cuvinte scurte. Si pe masura ce creste, pronunta mai multe, dar unele sunt stalcite, de exemplu: "Ute te tutu mumos" - "Uite ce masina frumoasa!". Si in loc ca parintii sa-l ajute sa pronunte cat mai clar (corect), ajung sa-i vorbeasca folosindu-se de limbajul lui. Si peste cativa ani, sunt nemultumiti de cum le vorbeste copilul. Pierd din vedere ca dezvoltarea limbajului la copil depinde foarte mult de implicarea lor in acest proces.



Se intampla ca unii parinti sa nu-i refuze nimic copilului. De exemplu, daca este tarziu si copilul se uita la televizor, sunt parinti care ii spun doar o singura data ca trebuie sa doarma sau nu ii spun nimic pentru ca nu doresc sa-i puna capat placerii de a se uita la desene animate. Iar copilul continua sa stea in fata televizorului. Ce reiese de aici? Copilul va creste crezand ca are doar drepturi, ca parintii ii sunt datori sa-i implineasca cererile ori de cate ori doreste.

Daca se intampla sa faca ceva rau, o categorie de parinti nu cauta sa-l dezbare pe copil de fapta neplacuta, ci rad, semn ca acesta este cu adevarat creativ. Astfel, copilul nu se va mai rusina niciodata atunci cand va face ceva rau.

Nu i se atrage atentia ca nu trebuie sa citeasca unele publicatii sau sa urmareasca anumite programe. Se crede ca asa va avea parte de o educatie aleasa, din moment ce are acces la foarte multa informatie. Dar uitam ca se poate ajunge ca un copil sa caute sa se hraneasca numai cu un tip de hrana, care aduce decadere. Iar atunci cand parintii isi mai dau seama de ce inseamna sanatate, alearga la medic sau la preot sa-i rezolve problemele in mod magic. Cred ca problemele de luni sau ani se pot rezolva printr-o simpla intalnire. Ori stim ca acest lucru nu este posibil.

Este incurajat de unii parinti sa aiba parte de cat mai multe relatii, cu convingerea ca asa ajunge sa stie ce inseamna cu adevarat dragostea. In realitate, ajunge sa creada ca dragostea e doar relatia sexuala. Iar daca persoana este redusa doar la aceasta relatie, atunci cu siguranta va fi impotriva casatoriei si intr-o continua cautare dupa noi achizitii spre satisfacerea poftelor trupesti.

I se ofera zilnic spre cheltuire o anumita suma de bani, pe principiul ca nu doresc ca el sa traiasca lipsurile de care ei au avut parte. Dar asa va fi incapabil sa-si asume o activitate care presupune efort, va fi incapabil sa se descurce singur in viata. Mai mult, va ingropa darurile cu care a fost inzestrat de Dumnezeu.

Nu se discuta cu el problemele pe care le are in viata. Considera ca a vorbi despre acestea, ingreuneaza uitarea lor si tristetea adusa de ele va disparea mai greu. Dar efectul este altul, copilul se simte singur in familie si pentru ca nu i se acorda atentie ia hotararea sa nu mai vina acasa, sa bea, sa consume droguri etc.

Pentru a nu avea parte de o viata plina de suferinta, luptati sa evitati si cele cateva ganduri pe care le-am scris in legatura cu distrugerea copilului.

Adrian Cocosila
 

.

24 Ianuarie 2012

Vizualizari: 9325

Voteaza:

Cum ne distrugem copilul 0 / 5 din 0 voturi. 9 review utilizatori.

Comentarii (9)

  • GABRIEL - KAROL IAKABPostat la 2012-01-31 04:45

    Într-adevăr, cea mai grea „meserie” din ziua de azi este să fii părinte, să știi a-ți crește copiii așa cum se cuvine, pentru a te putea bucura de bucuriile lor și a te putea rezema la bătrânețe pe propta credinței lor și-a bunei cuviințe! Doamne ajută!

  • olga neculaiePostat la 2012-01-27 16:30

    olga neculaie va rog daca cineva stie sau a auzit cumva de vro biserica ortodoxa in COSTA RICA sau macar de vreun preot ortodox imi puteti scrie pe id olguta_ nasa@yahoo.com va multumesc anticipat

  • Andreea AsPostat la 2012-01-26 07:32

    Pt Simona : sper sa nu te superi pe mine... dar totusi nu crezi ca exista doar un Dumnezeu Adevarat, Care Si-a trimis Fiul sa moara pt noi si prin pocainta si har sa putem fi mantuiti? Nu vreau sa ofensez prin cuvintele mele, dar o spun cu tristete ca musulmanii nu Il recunosc pe Hristos ca Dumnezeu si astfel Ii intorc spatele Lui si mantuirii. Mantuirea vine cand Il chemam pe Hristos in inima si El ne schimba radical. Conform Scripturii, toti ne nastem pacatosi, iar pacatele nu pot fi spalate prin apa, ci atunci cand le constientizam ele pot fi sterse doar de sangele scump al lui Hristos. Si apoi va fi greu pt copil sa aleaga in cine sa creada. Sper sa nu te superi. O zi buna!

  • Andreea AsPostat la 2012-01-26 07:21

    Ai spus unele lucruri foarte adevarate X Y.

  • Simona-Elena Hassan-AbudPostat la 2012-01-25 14:01

    Simona Hassan-Abud Sint perfect de acord cu materialul.Am 35 de ani si o fetita de 3 ani care e foarte activa si curioasa.Traiesc intr-o tara occidentala cu multe pericole.Copii au intr-adevar nevoie de o buna educatie si mai ales de cea religioasa.Da,trebuie sa ne protejam copiii de exemplul negativ pe care ni-l ofera societatea si sa-i ajutam sa devina oameni. Eu sint o buna crestina,sotul meu e un bun musulman.Sintem perfect de acord in ceea ce priveste viitorul copiilor nostri.Important e sa-i convingem ca cel mai bine e acasa si cind vor alege sa ia drumul casatoriei si cel al unei meserii sa stie sa-l aleaga pe cel bun.Doamne Ajuta!

  • Dumitru Simion Postat la 2012-01-25 11:26

    Unul dintre adevărurile triste ale omenirii.

  • X YPostat la 2012-01-25 06:26

    Articolul este construit bine in general, doar ca are nevoie de completari :ar trebui mentionati si parintii mult prea autoritari ( atentie, am zis autoritari, nu protectivi) care nu din grija pentru copil ci pentru satisfacerea propriului origoliu ii comanda copilului diverse lucruri ( imi aduci telecomanda pentru ca asa zic eu si pentru ca mi-e lene sa ma ridic ca sa o iau singur). Care nu le dau libertatea de a socializa " Nu ai voie afara ca asa zic eu" si ei se retrag de multe ori in socializarea prin calculator, sau se razvratesc si ajung in strazi si in anturaje ciudate care le dau senzatia de libertate pentru ca practica lucruri ilegale. De parintii care nu discuta cu copiii lor, care ii invata sa se rusineze de propriul corp si sa se teama de relatiile intime. Plus multe alte extreme care, din pacate, se intamplesc dureros de frecvent si care nu isi constientizeaza greselile.

  • constantin pasaniucPostat la 2012-01-25 05:01

    Adevarat si la obiect materialul.Multumim. Sunt de acord si cu ceea ce a comentat Dl.Fulea. Dumnezeu sa va binecuvinteze !

  • FULEA DanPostat la 2012-01-25 03:41

    Materialul este bun si la obiect. Este adevarat ca nu este suficient ca toti parintii sa devin imediat parinti model. Poate ca ar fi trebuit accentuat putin mai mult ideea ca un copil trenuie invatat de mic ca egoismul, inganfarea, nesimtirea si altele asemenea sunt de necinste omului. Am apreciat ca s-a mentionat conceptia unora de a-si feri copii de greutati sub pretextul ca ei au avut parte de suficiente greutati. Asemenea oameni nu au fost in stare sa realizeze ca defapt greutatile i-au facut oameni iar. ei produc doar handicapati social. Subiectul este si important si vast asa ca ar merita dezvoltat si cu alte ocazii.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE