Cand poporul e sarac, este si Biserica saraca

Referitor la opiniile exprimate de reprezentantii Asociatiei Secular-Umaniste din Romania (ASUR) in scrisoarea Taxarea cultelor, Patriarhia Romana considera ca se impun urmatoarele precizari:

1. Sprijinul pentru culte acordat de Guvern de la bugetul public este o consecinta a secularizarii de catre stat a averilor bisericesti in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1863). De atunci, unele din cheltuielile Bisericii (salarii, reparatii, constructii) au fost preluate de catre statul roman ca o compensatie materiala pentru proprietatile preluate, aproximativ 25% din suprafata agricola si forestiera a Tarii Romanesti si a Moldovei. Acest sprijin a continuat sa fie acordat inclusiv in perioada regimului comunist tocmai datorita obligatiei asumate de catre stat in 1863. O eventuala incetare a sprijinului statului fata de Biserica Ortodoxa Romana si alte culte ar trebui sa fie urmata, in mod firesc, de o restituire a tuturor averilor bisericesti confiscate, care, insa, intre timp au fost folosite pentru improprietarirea succesiva a populatiei sarace.

In plus, banul public oferit cultelor provine de la contribuabili care sunt in majoritate crestini ortodocsi. Este de notat si faptul ca, in bugetul de stat al Guvernului pe anul 2010, in afara de sprijinul financiar pentru salariile personalului cultelor, nu a fost alocat niciun ban pentru alte activitati ale acestora.

2. In acelasi timp, contributia la salariu de la bugetul de stat pentru preoti (cca. 65% din salariul unui profesor de liceu, restul salariului fiind completat din fondurile proprii ale parohiei) nu se face din mila, ci reprezinta o recunoastere a contributiei cultelor la viata societatii romanesti. Potrivit Legii 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor, “statul roman recunoaste cultelor rolul spiritual, educational, social-caritabil, cultural si de parteneriat social, statutul lor de factori ai pacii sociale, precum, si rolul important al Bisericii Ortodoxe Romane si al celorlalte Biserici si culte recunoscute in istoria nationala a Romaniei si in viata societatii romanesti” (art. 7, alin. 1 si 2). De aceea, pentru parohiile sarace in care, din cauza fenomenului migratiei, batranii si copiii ramasi in parohie nu pot contribui financiar la salariul preotului, ajutorul statului este mai mare.

3. Datorita statutului juridic al cultelor ca unitati de drept privat, dar de utilitate publica, acestea dezvolta multe activitati sociale, astfel incat scutirea de impozite este o necesitate. Iar aceasta scutire este clar conditionata de folosirea fondurilor obtinute din donatiile credinciosilor si din activitati economice (producerea si vanzarea de lumanari, calendare, carte religioasa, vin cultic si alte obiecte bisericesti) in scopuri bine definite, si anume intretinerea si functionarea unitatilor de cult (plata facturilor la curent electric, apa, gaze etc.), pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, pentru furnizarea in nume propriu si/sau in parteneriat, de servicii sociale, acreditate in conditiile legii, pentru actiuni specifice si alte activitati non-profit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor. (conform Art. 15 alin.1 lit. f din Codul Fiscal)

In acest sens, ii informam pe reprezentantii ASUR, ca si pe altii cu acelasi spirit, ca situatia din Romania este asemanatoare cu statutul cultelor din alte tari europene, intre care mentionam Franta, unde, in pofida laicitatii accentuate a statului, acesta contribuie financiar la restaurarea si intretinerea lacasurilor de cult monumente istorice, dar si la sustinerea unor activitati social-filantropice si culturale ale cultelor in baza unei legi speciale. In plus, acestea nu platesc impozitul pe cladiri. De asemenea, in alte tari europene - Germania, Spania, Italia - autoritatile de stat sprijina activitatea cultelor prin directionarea unui procent din impozitul pe salarii sau pe venit spre cultele oficial recunoscute.

Cat priveste scutirea de impozite, mentionam ca si ONG-urile din Romania, inclusiv cel mentionat mai sus, beneficiaza de unele reduceri de impozite.

Afirmatia reprezentantilor ASUR, potrivit carora, prin masurile guvernamentale de reducere a salariilor bugetarilor, personalul cultelor “nu a fost afectat in niciun fel, ba chiar urmeaza sa beneficieze de mariri salariale” este o dezonoranta dezinformare a opiniei publice, un neadevar socant prin care se urmareste instigarea altor categorii socio-profesionale impotriva personalului cultelor. Reprezentantii ASUR ascund faptul ca potrivit Legii privind stabilirea unor masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar (art. 15, 1) s-a redus cu 25% cuantumul sprijinului statului pentru salarizarea personalului clerical si neclerical, acest fapt avand consecinte sociale dramatice pentru o mare parte din preotii si ceilalti salariati neclericali care isi desfasoara activitatea in parohii din mediul rural, unde este foarte dificil de completat salariile din venituri proprii din cauza saraciei, a imbatranirii populatiei si a fenomenului migratiei.

4. Pe de alta parte, se asteapta ca Biserica sa ajute si mai mult pe saraci si pe sinistrati. Astfel, in anul de criza 2009, pentru sustinerea activitatilor social-filantropice si sprijinirea celor asistati si a sinistratilor, in eparhiile Patriarhiei Romane, s-au cheltuit aproximativ 45.000.000 lei, fonduri provenite in exclusivitate din donatiile credinciosilor, nu din fonduri externe. In prezent, in cuprinsul Patriarhiei Romane functioneaza: 394 asezaminte social-filantropice, dintre care: 88 asezaminte pentru copii, 89 asezaminte pentru varstnici, 65 de centre pentru asistenta familiilor si persoanelor aflate in dificultate, 92 cantine si brutarii sociale, 25 centre medico-sociale si policlinici, 14 centre de diagnostic si tratament pentru persoane cu nevoi speciale, 6 centre pentru persoanele fara adapost, 4 centre pentru victimele violentei familiale si agresori, 2 centre pentru victimele traficului de persoane, 9 gradinite si centre educationale etc. De serviciile si proiectele sociale desfasurate in eparhii (335 programe sociale), in anul 2009 au beneficiat 629.459 persoane din care: 152.270 copii, 26.324 persoane cu dizabilitati, 333.882 persoane varstnice si 116.979 familii sarace etc.

La ultima sedinta a Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane (6-7 iulie 2010), a fost aprobat Programul social si pastoral in vremuri de criza economica propus de Patriarhia Romana cu scopul ajutorarii familiilor de varstnici cu pensii mici, a familiilor sarace cu multi copii, dar cu venituri mici si a bolnavilor saraci. Programul va fi derulat de fiecare eparhie la nivel de parohie, manastire, protopopiat si centru eparhial prin intensificarea programelor sociale desfasurate si prin organizarea de noi cantine filantropice, colecte de alimente, imbracaminte, alte produse de stricta necesitate si bani cu scopul ajutorarii categoriilor sociale defavorizate.
5. Comparatia intre cele 18 000 de biserici si 11 000 de cabinete medicale existente in Romania este ridicola, intrucat rugaciunea pentru sanatate din biserici nu se opune practicii medicale din aceste cabinete, ci se completeaza. In plus, multe biserici ortodoxe romanesti dateaza in Romania inca din Evul Mediu, deci cu sute de ani inainte de actualele cabinete medicale, incat nu se poate impune o egalitate numerica intre acestea, in mod artificial.
In concluzie, statul roman sustine activitatea cultelor intrucat recunoaste rolul lor social important, pe care, insa, unele ONG-uri cu atitudine ostila Bisericii nu pot sa-l aprecieze obiectiv si integral, simtindu-se deranjate de faptul ca populatia este foarte atasata de Biserica, ea fiind factor de stabilitate si speranta, mai ales in vremuri grele. Intrucat Biserica Ortodoxa Romana este ajutata in primul rand de popor, cand acesta e sarac, este si Biserica saraca.


BIROUL DE PRESA AL PATRIARHIEI ROMANE

.

22 Iulie 2010

Vizualizari: 429

Voteaza:

Cand poporul e sarac, este si Biserica saraca 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE