Purim - Sarbatoarea evreiasca a veseliei


Purim - Sarbatoarea evreiasca a veseliei

Sarbatoarea evreiasca Purim reprezinta un moment foarte asteptat si cu totul aparte, datorita traditiilor si obiceiurilor specifice acestor zile de veselie. Pe 20, 21 si 22 martie, comunitatile evreiesti de pretutindeni imbraca haine festive, in amintirea evenimentelor care au salvat intreg poporul ales de la pieire. Atmosfera generala de bucurie, mesele organizate in familie sau in cadrul intregii comunitati, carnavalurile, cadourile si bucatele traditionale fac din Purim o sarbatoare mai nonconformista, dar foarte indragita.

In calendarul evreiesc, Purimul este sarbatorit in zilele de 13, 14 si 15 ale lui Adar, luna care corespunde cu luna martie din calendarul nostru. Aceasta sarbatoare este considerata una postmozaica (a fost instituita dupa perioada in care a trait Moise), iar denumirea ei vine de la cuvantul persan "pur", care inseamna "sorti" si arata metoda prin care s-a hotarat exterminarea evreilor.

Cartea Esterei, din Vechiul Testament, este temeiul instituirii acestor zile de veselie, deoarece ne aminteste cum intreg poporul evreu a fost salvat datorita Esterei si a unchiului sau, Mardoheu. Purimul s-a serbat inca din momentul acestei biruinte, iar traditia iudaica spune ca se va sarbatori chiar daca toate celelalte sarbatori vor disparea.

Carnaval, serbari, piese de teatru - ingredientele unui Purim reusit

Purimul este mai mult o sarbatoare nationala decat una religioasa, iar acest lucru este dovedit de faptul ca abtinerea de la munca si de la alte activitati nu este obligatorie (exceptie fac doar cateva comunitati izolate). Atmosfera din zilele de Purim este una de carnaval: toata lumea poarta masti, atat in timpul ceremoniei religioase, cat si dupa aceasta, se organizeaza petreceri si se pun in scena diferite piese. Deja in secolul al XVIII-lea, in Romania si in alte tari din Europa de Est, piesele de teatru caracteristice sarbatorii Purim (numite Purimspiels) evoluasera in satire care includeau dansuri si muzica (precursoare ale teatrului Yiddish). Pentru acestea, povestea Esterei era doar putin mai mult decat un pretext, deoarece ele contineau si alte povestiri din Biblie. Intrucat satira nu era un gen potrivit pentru sinagoga, de cele mai multe ori, acestea aveau loc in curtea lacasului de cult. Astazi, au loc adevarate carnavaluri si festivitati organizate in diferite locatii aproape in fiecare tara, dar cea mai vestita petrecere este cea de la Tel Aviv.

Porunci si traditii populare de Purim

Purimul mai are si un alt aspect, acela al ajutorarii celor sarmani. Iata cum suna cele patru porunci valabile pentru aceasta zi:
- sa se asculte citirea publica a cartii;
- sa se organizeze o masa festiva;
- sa se dea mancare si daruri apropiatilor;
- sa se faca milostenie cu cei nevoiasi.

Datorita acestor obligatii, Purimul devine o sarbatoare in care primeaza bucuria comuniunii cu cei dragi, precum si simtul de solidaritate sociala cu cei aflati in nevoi. Fiecare familie impodobeste cunoscutele "cosuri de Purim", in care se pun alimente si diferite cadouri si pe care le imparte fie cunoscutilor, fie celor saraci. Tot acum, copiii primesc daruri banesti din partea parintilor, asa numitii "bani de Purim". De asemenea, exista bucate traditionale care se prepara numai cu prilejul acestei sarbatori. O delicatesa obisnuita pentru Purim este Humentaschen (cunoscuta sub numele de urechile sau buzunarele lui Aman). Aceste prajiturele tringhiulare umplute cu gem sau cu seminte de mac, miere si nuci, trebuie sa reprezinte palaria cu trei colturi a lui Aman.

Istoria Purimului, precum si traditiile si obiceiurile specifice fac din aceasta sarbatoare un moment de bucurie pentru evreii de pretutindeni. Iar cuvintele de la sfarsitul cartii Esterei sunt graitoare pentru atmosfera creata cu acest prilej: "aceste zile ale lunii lui Adar se vor praznui vesnic cu alai, cu bucurie si veselie inaintea lui Dumnezeu in poporul Sau, Israel".

Veselia din sinagoga

Toate legile privind aceasta sarbatoare sunt mentionate in tratatul talmudic Meghila. De aici aflam ca Purimul este precedat de o zi de post, care aminteste de postul tinut de Estera si de intreg poporul. Prima ceremonie religioasa prevazuta este citirea cartii Esterei in sinagoga, dimineata si seara, folosindu-se o modalitate traditionala de intonare. Aceasta datorie este atribuita de catre Talmud Inteleptilor Marii Adunari, din care se spune ca Mardoheu facea parte. Initial, citirea avea loc doar pe 15 Adar, totusi, rabinul Joshua Ben Levi (care a trait in secolul al III-lea d. Hr.) a spus ca textul trebuie sa fie citit si in ajunul Purimului. Mai mult, el a obligat femeile sa mearga la ceremonie pentru ca o femeie, imparateasa Estera, a fost cea prin care s-a produs salvarea miraculoasa a evreilor. Cartea Esterei este numita si epistola si, de aceea, inainte de citire, are loc desfasurarea ei. In timpul lecturii, cand se aude numele lui Mardoheu, toata lumea prezenta bate din palme si striga "binecuvantat sa fie Mardoheu!", iar cand se aude numele lui Aman, se bate din picioare si se agita haraitoarele, strigandu-se: "blestemat sa fie Aman!". Exista si o traditie conform careia cele doua expresii au, in limba ebraica, o valoare egala, iar rabinii spun ca e un lucru laudabil sa te imbeti de Purim in asa masura incat sa nu mai faci deosebirea dintre ele.

Comunitatea evreiasca din Bucuresti serbeaza Purimul

Exista si Purimuri speciale, cu serbare locala: de Florenta, de Avignon, de Bagdad, de zapada, al lui Hitler etc. Toate acestea celebreaza zile in care evreii au fost salvati de la moarte in diferite situatii si imprejurari din timpul istoriei.

Comunitatea evreiasca din Bucuresti serbeaza Purimul in spiritul bucuriei la sinagoga din strada Adamache. In program este trecuta ascultarea textului din cartea Esterei, dupa care se vizioneaza un program artistic specific celei mai vesele sarbatori. Acest program este realizat de actorii Teatrului Evreiesc de Stat, de corurile "Bim Bam" si "Sira Vezimira" si de grupul de klezmeri.

Cartea Esterei contine fundamentul acestei celebrari

Parintele Iustinian Carstoiu, conferentiar doctor la catedra de Vechiul Testament a Facultatii de Teologie Ortodoxa "Patriarhul Justinian" din Bucuresti ne-a explicat fundamentul scripturistic si contextul istoric in care a fost instituita sarbatoarea Purim: "In secolul al VI-lea i.Hr., in vremea cuceririi Indiei de catre medo-persi, o parte dintre evrei au fost luati robi si dusi in Persia. In secolul al V-lea, cand la carma Imperiului persan a venit Xerxe, un demnitar al acestuia, care ii ura foarte mult pe evrei, a hotarat exterminarea lor din toate provinciile Persiei". Cartea Esterei explica in amanunt toate intrigile legate de acest eveniment. Astfel, aflam ca Estera, o evreica orfana, care a fost crescuta de unchiul ei, Mardoheu, ajunge imparateasa lui Xerxe. In acelasi timp, Mardoheu ii salveaza viata imparatului, dezvaluind un complot de la curte. Totusi, Aman, un influent demnitar imperial, care il ura pe Mardoheu, deoarece acesta nu i se inchina, obtine de la Xerxe un decret care hotara ca toti evreii sa fie ucisi la 13 Adar, data care s-a decis prin intermediul sortilor. La aflarea acestei vesti cumplite, Estera a poruncit tuturor evreilor sa posteasca si sa se roage timp de trei zile. Dupa acest post, ea s-a infatisat lui Xerxe, caruia i-a destainuit planul lui Aman si l-a rugat sa salveze poporul. Atunci, imparatul l-a spanzurat pe Aman, numindu-l pe Mardoheu in demnitatea acestuia si, pentru ca un decret imperial nu poate fi anulat, a dat un nou decret, prin care le dadea voie evreilor sa se apere in fata celor care vor incerca sa-i omoare.

Parintele profesor a concluzionat ca ziua hotarata sa fie a exterminarii evreilor a fost aleasa ca zi de bucurie pentru salvarea lor: "In Talmud si in folclorul evreiesc, aceasta zi a ramas sarbatoarea bucuriei, asa cum se reflecta si in unele aforisme: pazeste-te sa nu te veselesti atunci cand nu trebuie, dar de Purim si de Hanuka sa te bucuri in Domnul. De asemenea, se spune ca zilele de Purim nu vor inceta niciodata sa existe, chiar daca toate celelalte sarbatori vor disparea".

Tudorel PETECILA

.

21 Martie 2008

Vizualizari: 6074

Voteaza:

Purim - Sarbatoarea evreiasca a veseliei 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

Asculta colinde de craciun

RETELE SOCIALE