Biserica Sfanta Sofia de la Salonic
Ne aflam in prezenta unei arte mai putin rafinate la Sfanta Sofia de la Salonic, unde s-a inlocuit de asemenea crucea din conca absidei cu o imagine a Maicii Domnului, de data aceasta asezata pe o banca destul de simpla si tinand Pruncul care binecuvanteaza. Dar, in chip vadit, artistul nu a banuit problemele pe care le ridicau deformarile provocate de suprafata curba a concai. Fecioara pare indesata si capul ei este prea mare. Dupa modelul Sfintilor Apostoli de la Constantinopol, inaltarea ocupa intreaga cupola.
Dupa indicatiile date de inscriptia lacunara, opera ar fi fost executata in anul 885. Ingustarea varfului cupolei a impus proportii meschine pentru Hristos asezat pe curcubeu, pe cand inalta suprafata de acoperit, in partea de jos a cupolei cerea figuri subtiratice pentru Fecioara, ingeri si apostoli. Aceeasi asprime a trasaturilor cam grosolane se regaseste in toate chipurile cu umbre verzi. Cutele vesmintelor de un alb cenusiu sunt redate cu un grafism destul de accentuat.
Gesturile vehemente ale apostolilor, atitudinile lor contorsionate, fizionomiile lor viguroase pun in lumina inclinarea spre forta si expresie mai mult decat spre frumusete armonioasa. Intre specialisti dezbaterea este deschisa, fara a putea fi incheiata, in jurul problemei de a sti daca aceasta factura lineara, aceasta robusta simplificare a formelor, aceasta pasiune in redarea atitudinilor sunt trasaturile proprii unei scoli din Salonic, care ar fi fost legata de traditia mozaicurilor de la Sfantul Dumitru din secolul al VII-lea, sau daca trebuie sa se vada in ele creatia unui atelier venit de la Constantinopol, dar care ar fi apartinut unui curent destul de popular, deosebit de cel pe care l-am intilnit in Marea Biserica a Imperiului.
Oricum ar fi, aceste caracteristici se regasesc, aduse la un si mai inalt grad datorita folosirii frescei, in figurile inaltarii, executate la sfarsitul secolului al IX-lea in absida rotondei bisericii Sfantului Gheorghe, pe atunci consacrata Arhanghelilor.
Prezenta la Sfantul Dumitru, in veacul al IX-lea, pe fata sud a pilastrului de est, a unui mozaic care purcede din traditia atestata in aceasta biserica in veacul al VII-lea este un argument pentru partizanii permanentei de-a lungul epocilor a unor ateliere de mozaicari in Salonic. Fecioara si un sfant militar, probabil Teodor Stratilat, invesmantat ca si Sfantul Dumitru, se afla dinaintea unui zid care ocupa fondul panoului pana la trei sferturi din inaltime: dorinta de a se inspira din mozaicul ctitorilor este evidenta dar coloritul este mai sarac.
C. Delvoye
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.