Catedrala de la Torcello
Tot la inceputul secolului al XII-lea, daca nu poate chiar la sfarsitul celui de-al XI-lea, s-a executat in absida catedralei de la Torcello friza celor doisprezece apostoli, deasupra careia se inalta un Hristos tronand, dupa iconografia ce tindea sa persiste in bazilicile unde nu exista o cupola in care sa se zugraveasca imaginea Mantuitorului sau a Pantocratorului. Acest Hristos a fost inlocuit pe la 1190 cu vestita Fecioara. Figura Maicii Domnului, zvelta, imateriala, fara greutate si fara volum, dar si fara moliciune, este pe de-a intregul invaluita in lumina aurie, iradiata de fondul in acelasi ton, a carui puritate nu este alterata de nici o indicatie pitoreasca. Draparea in cute subtiri si stranse dezvaluie un grafism acut, care ne indeparteaza si el de modelul viu.
Judecata de Apoi, executata in a doua jumatate a secolului al XII-lea, deasupra usii de intrare pe peretele vest, a fost din nefericire foarte refacuta la mijlocul secolului al XIX-lea. Patru fragmente cu capetele unor ingeri sau ale unor drepti au fost impartite intre muzeele din Torcello, Luvru si Castello Sforzesco de la Milano. In partea de sus, sub Rastignire, chezasie a operei de mantuire, invierea lui Hristos, si ea o fagaduiala a invierii mortilor, este figurata sub forma, bizantina, a Pogorarii la iad. Aceste doua registre au facut, in 1870, obiectul unor neizbutite restaurari, care le-au accentuat expresia dramatica si caracterul de forta, eliminand totodata subtilitatile foarte delicate ale modelului: de unde si impresia de duritate, de uscaciune, de stangacie si de saracie pe care o lasa astazi cele doua zone. Dedesubt, " Fiul Omului" apare, la sfarsitul veacurilor, in toata slava sa, intre cei doisprezece apostoli, in spatele carora strajuiesc ostile ingerilor. Langa el Fecioara si Ioan Botezatorul implora iertarea pacatosilor.
In friza urmatoare, Tronul, purtand Evanghelia si Crucea, insemne ale lui Hristos-Rege, este pregatit in asteptarea Judecatorului suprem, intre doi heruvimi si arhanghelii Mihail si Gavriil care ii pazesc. La picioarele tronului, Adam si Eva se prosterneaza in adorarea crucii, instrument al izbavirii lor. Arhanghelii suna din trambite pentru ca pamantul si marea sa-i redea pe cei morti. Mai jos, de o parte si de alta a balantei cu care arhanghelul Mihail cantareste sufletele si pe care diavolii o iau ou asalt, se inalta la dreapta Domnului grupurile celor alesi, printre care predomina calugarii si preotii, si la stanga osinditii la iad, alungati de heruvimi si luati de valurile fluviului de foc, care porneste de la Hristos figurat in glorie.
Jos de tot, la dreapta Domnului, este figurat Raiul, la poarta caruia Bunul Tilhar este primit de sfantul Petru. Mai la stanga spectatorului, dincolo de Fecioara oranta, cei drepti se odihnesc in sinul lui Avraam. De cealalta parte a usii, in Iad, pacatosii sunt supusi la diferite chinuri. Pe timpanul de deasupra usii, Fecioara este infatisata din nou ca oranta, intrucat oamenii au mare nevoie de rugamintile ei in sprijinul iertarii pacatelor.
Un panou de o asemenea amploare este opera unei echipe si dl. Demus deosebeste aici mana unui artist grec in cele doua zone superioare, unde capetele sunt modelate cu un simt pictural care aminteste de acelea de la Ravenna si de la Daphni, avand totodata mai putina vigoare si tensiune spirituala. In schimb, desenul manierist al draparilor apostolilor si ale ingerilor ar putea fi opera unor artisti venetieni, deoarece el se regaseste in San Marco. Iconografia este in intregime bizantina, cu elementele caracteristice Rasaritului, care, dimpotriva, lipsesc in Apusul latin: Etimasia si Fluviul de foc.
C. Delvoye
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.