1. Pietrei celei intinate s-a asemanat lenesul si toti vor suiera spre batjocura lui.
2. Asemenea unui morman de gunoi este lenesul; tot cel care il va ridica isi va scutura mana.
3. Rusine tatalui este fiul neinvatat; iar cand este o fiica, ea s-a nascut spre paguba parintelui sau.
4. Fiica inteleapta face bogat pe barbatul sau; iar cea fara de rusine este de intristare celui ce a nascut-o.
5. Fiica fara rusine face sa roseasca si pe tata si pe barbat si de amandoi este dispretuita.
6. Muzica in zi de intristare sunt mustrarile nepotrivite; bataile si certarea in toata vremea sunt intelepciune.
7. Cel care invata pe cel nebun este ca si cel care lipeste harbul si desteapta din somn greu pe cel care doarme.
8. Ca si cum ar povesti celui care dormiteaza, asa este cel ce povesteste celui nebun, si la sfarsit va zice: Ce este?
9. Pentru mort plangi, ca-i lipseste lumina, si pentru cel nebun plangi, ca-i lipseste mintea.
10. Mai cu dulceata sa plangi pe mort, pentru ca s-a odihnit; iar viata nebunului mai rea este decat moartea.
11. Plansul pentru mort sa fie sapte zile; iar pentru cel nebun si nelegiuit, in toate zilele vietii lui.
12. Cu cel nebun nu lungi vorba, si nu merge inaintea prostului.
13. Fereste-te de el, ca sa nu ai necaz si sa nu te intinezi, atingandu-te de el.
14. Fereste-te de el si vei afla odihna si nu te impovara cu nebunia lui.
15. Ce este mai greu decat plumbul si cum se cheama el? Nebunul.
16. Mai lesne este a purta nisip, sare si fier, decat a locui cu un om fara minte.
17. Incheietura de lemn legata in zidul casei nu se va prabusi de cutremur; asa inima cea intarita in cugetul sfatului, m nici un timp nu se va teme.
18. Inima asezata pe cugetul intelegerii este ca podoaba cea facuta pe peretele neted.
19. Gardul infipt in varful dealului nu ramane in picioare cand il izbeste vijelia; asa inima fricoasa, in cugetul nebunului, nu va sta inaintea oricarei frici.
20. Cel care impunge ochiul va scoate lacrimi, si cel care impunge inima rascoleste simtirea.
21. Cel care arunca piatra asupra pasarilor le goneste si cel care ocaraste pe prieten strica prietenia.
22. Asupra prietenului de vei scoate si sabia, sa nu te deznadajduiesti, caci el n-o va intoarce asupra ta.
23. Asupra prietenului de vei deschide gura, sa nu te temi, ca este impacare,
24. Afara de batjocura, de trufie, de descoperirea tainei si de rana vicleana, caci pentru acestea va fugi tot prietenul.
25. Sa ai credinta catre aproapele tau intru saracia lui, ca impreuna cu el sa te saturi de bunatatile lui, cand va fi bogat.
26. In vremea nevoii lui sa ramai la el, ca intru mostenirea lui impreuna sa mostenesti.
27. Inaintea focului se arata intai abur de cuptor si fum; asa inaintea varsarilor de sange, intai injuraturile.
28. Pe prieten a-l acoperi nu ma voi rusina si de la fata lui nu ma voi ascunde deloc.
29. Si daca rele mi s-ar intampla din pricina lui, oricine va auzi se va feri de el.
30. O, de ar pune cineva paza gurii mele, si peste buzele mele pecete de intelepciune, ca sa nu cad din pricina ei si sa nu ma piarda limba mea!
.