Biserica Saint Merry din Paris
Biserica Saint Merry este situata la intersectia strazii Saint Martin, care se intinde de-a lungul vechii cai romane pe directia nord-sud, cu strazile Saint Antoine, La Verrerie si Saint Honore de pe axa est-vest.
Biserica Saint Merry poate fi considerata una dintre cele mai frumoase biserici din Paris. In secolul al VIII-lea, Medericus (Merry), abate de Saint Martin d'Autun, a locuit si a murit in acest loc. In anul 884, dupa ultima ocupatie a Parisului de catre normanzi, Merry a fost ales ca patron spiritual al acestui loc.
Biserica, construita la inceputul secolului al XIII-lea, si din care s-a mai pastrat astazi doar o fereastra dinspre strada Saint Martin, l-a avut ca preot pe Jean Beaupere, unul dintre judecatorii Ioanei d'Arc.
Edificiul actual a fost construit intre anii 1500-1550, si are acelasi plan de constructie ca si Notre Dame, fiind supranumita "Mica Notre Dame".
Constructia apartine stilului gotic din secolul al XV-lea iar ansamblul liniilor interioare este de o rara unitate arhitecturala.
In secolul al XVIII-lea, interiorul bisericii este placat cu marmura, dupa moda acelor timpuri asa cum fusese placata cu cativa ani in urma si Notre Dame. Decorurile apartin celebrului sculptor Slodtz.
In aceeasi perioada, arhitectul Boffrand deseneaza marea capela, construita de-a lungul strazii Verrerie.
Intoarcerea la liniile curbe este una dintre expresiile artei baroce unde cupola simbolizeaza bolta cereasca (lumina care vine de sus). Dar mesajul acestei arhitecturi, cu influente gotice, care pune un accent deosebit pe vitralii, este cel al Evangheliei Sfantului Ioan: "Dumnezeu este Lumina".
Decoratiunile interioare ilustreaza temele atat de dragi ale Conciliului celor treizeci si ale Renasterii spirituale din secolul al XVII-lea (frumosul este considerat ca una dintre caile care duce spre Creator, un loc important ocupandu-l Euharistia).
Vitraliile naosului dateaza de la inceputul secolului al XVI-lea, iar cele mai frumoase sunt cele dinspre Sena, deasupra primelor doua arcade, primul reprezentand viata Sfantului Nicolae iar cel de-al doilea pe Sfanta Agnes.
In naos, amvonul a fost sculptat in anul 1753 de catre P.A.Slodtz. Un tablou de Simon Vouet datand din 1640 il reprezinta pe Saint Merry eliberand prizonierii.
Orga a fost restaurata in 1781 de catre celebrul constructor Cliquot, iar la aceasta au cantat Nicolas de Begue si Camille Saint Saëns. Mica clopotnita ce domina portalul stang al fatadei ascunde cel mai vechi clopot din Paris care dateaza din 1331 si care a scapat de distrugerile Revolutiei.
Astazi, biserica Saint Merry adaposteste Centrul Pastoral Halles-Beaubourg si parohia. Animat de o echipa de laici si preoti, Centrul Pastoral incearca sa faca din biserica Saint Merry un loc de primire, de intalnire si de innoire spirituala.
O expozitie prezinta problemele oamenilor de astazi, preocuparile si sperantele lor, propunand un Cuvant al Domnului in limbajul omului.
In fiecare dupa-amiaza, oricine trece pe la biserica se poate intalni cu un membru al comunitatii care este prezent acolo. In fiecare sambata de la ora 21:00 iar duminica de la ora 16:00 au loc concerte de muzica clasica dar si de muzica contemporana.
Liturghia de duminica de la ora 11:00 aduna intreaga comunitate la rugaciune si la celebrarea Euharistiei.
Foarte atent la relatiile internationale dar si la cele ale drepturilor omului, Centrul Pastoral este in stransa legatura cu multe tari din lume, dar in mod special cu numeroase comunitati din America Latina, Africa si Asia.
Centrul Pastoral organizeaza o serie de manifestari pentru a-i putea intalni si a-i sustine pe strainii care vor sa impartaseasca din preocuparile lor, din lupta lor, din sperantele si rugile lor.
Pentru a putea face fata misiunii sale dar si pentru a putea raspunde apelurilor care-i sunt adresate, Centrul Pastoral ramane deschis oricaror initiative.
Pusa Roth
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.