Manastirea Studenica
Manastirea Studenica, inchinata Intrarii in Biserica a Maicii Domnului, este considerata a fi biserica-mama a lacasurilor de cult din intreaga Serbie. Aceasta manastire a fost construita intr-o perioada lunga de timp.
Primul stadiu de lucru a fost finalizat pana in primavara anului 1196, cand Stefan Nemanja si-a parasit tronul si s-a asezat in manastirea proaspat ridicata. Din momentul in care acesta a plecat la Manastirea Hilandar, din Sfantul Munte, fiul si succesorul acestuia, Stefan, a avut grija mai departe de Manastirea Studenica.
Stefan Nemanja a murit la Manastirea Hilandar, in anul 1299. Cel de-al treilea fiu al lui Nemanja, Sava, dupa ce s-a consultat in prealabil cu fratii sai, Stefan si Vukan, a mutat ramasitele pamantesti ale tatalui sau la Manastirea Studenica.
Sub purtarea de grija a lui Sava, Manastirea Studenica a devenit in scurt timp centrul politic, cultural si spiritual al intregii Serbii medievale. Printre multele sale oranduiri, Sava a compus si un Tipic - carte de regulamente in care este descrisa viata Sfantului Simon, lasand, prin aceasta, o marturie vie a duhului monastic din vremea sa.
Manastirea Studenica s-a bucurat de o permanenta grija din partea membrilor dinastiei Nemanja. Regele Radoslav a adaugat bisericii un foarte frumos nartex in anul 1235. Regele Milutin a ridicat in incinta manastirii o mica dar frumoasa biserica inchinata Sfintilor Ioachim si Ana.
Odata cu caderea ultimelor state medievale sarbe, in anul 1459, atacurile turcilor au urmat in etape succesive. Astfel, si Manastirea Studenica a avut de suferit.
Prima restaurare majora in cadrul manastirii a avut loc in anul 1569, cand au fost restaurate frescele din biserica centrala a manastirii. La inceputul secolului al XVII-lea, un cutremur si un incendiu au avariat din nou manastirea. In urma acestor greutati, manastirea a pierdut o parte insemnata din documentele istorice si din patrimoniul artistic pe care il detinea.
Biserica Intrarii in Biserica a Maicii Domnului este o basilica acoperita cu un dom central si avand o singura nava. Capatul estic al acesteia se termina intr-o absida cu trei laterale, in timp ce un nartex prelungit se indreapta spre vest. Pe lateralele de nord si sud se afla vestibule.
In perioada anilor 1230, un larg exonartex a fost adaugat bisericii. Fatadele acestuia au fost acoperite cu lespezi de marmura. Exteriorul bisericii imbina armonios doua stiluri arhitecturale diferite: stilul romanic si stilul bizantin. Imbinarea acestor doua stiluri a dus la apritia unui nou stil arhitectural cunoscut sub denumirea de Scoala Raska.
Din punct de vedere artistic, la Manastirea Studenica gasim si o frumoasa sculptura. Aceasta se regaseste mai ales in jurul celor patru portaluri, cu precadere la cel vestic, aflate intre nartex si exonartex.
Pe peretele nordic, sub domul bisericii, se afla o fereastra alcatuita din multe patratele ce incadreaza medalioane intruchipand animale fantastice - acestea simbolizeaza virtutile Fecioarei Maria. Alaturi de acestea se mai gasesc si alte doua care reprezinta Ochiul Divin.
Cei care au lucrat la ridicarea Manastirii Studenica au venit, cel mai probabil, din regiunea Adriaticii, probabil din Kotor, unde Nemanja avea un palat. Acestia au lasat pe timpanul portalului vestic o inscriptie in limba sarba.
Biserica Manastirii Studenica a fost pictata in primul deceniu al secolului al XIII-lea. Frecele originale s-au pastrat mai ales in zona altarului, sub dom, pe peretele vestic si in partile inferioare ale navei.
Cea mai frumoasa reprezentare in fresca de pe peretii Manastirii Studenica este cea care prezinta Rastignirea, aceasta fiind pictata pe un fundal albastru in anul 1209. Aceasta a ajuns un model de orientare in intreaga arta sarba.
Pe peretele sudic se afla pictat tabloul votiv; in acesta, Maica Domnului il duce pe Nemanja-Simon, purtand modelul bisericii, la Hristos, care sta pe tron.
Nartexul bisericii a fost pictat in anul 1569. Frescele prezente in acesta infatiseaza o frumoasa reprezentare a Judecatii de Apoi, in registrul superior, si un portret al sotiei lui Nemanja, Ana, reprezentata ca maica Anastasia.
Primele picturi in tehnica fresco intalnite in Manastirea Studenica marcheaza venirea in zona a artei bizantine. Frescele din nartexul lui Radoslav, din anul 1230, sunt foarte asemanatoare cu cele din biserica centrala.
Capela nordica, inchinata Sfantului Nicolae, prezinta o reprezentare a Etimasiei si un ciclu cu viata Sfantului Nicolae. In capela sudica se gasesc portretele lui Nemanja, Stefan cel Intai Incoronat si al regelui Radoslav impreuna cu sotia sa, Ana.
Pe peretele nordic al nartexului sunt reprezentati trei demnitari ai Bisericii Sarbe: arhiepiscopii Sava, Arsenie si Sava al II-lea (fratele lui Radoslav).
In partea nordica a reflectoriului Manastirii Studenica se afla resedinta monastica apartinand secolului al XVIII-lea. Astazi, aceasta functioneaza pe post de muzeu. Aici pot fi vazute multe lucruri valoroase, printre care fresce si obiecte de cult apartinand inceputului vietii monahale din zona.
La nord-vest de manastire se afla Biserica Sfintilor Ioachim si Ana, cunoscuta si sub denumirea de Biserica Regelui - datorita ctitorului acesteia, regele Milutin. Aceasta biserica a fost ridicata in anul 1314, prezentand o forma de cruce inscrisa, la exterior avand un frumos dom octogonal.
Biserica este construita din piatra. In interiorul acestei mici biserici se gasesc fresce de o valoare foarte insemnata. Aceste fresce dateaza din a doua jumatate a secolului al XIV-lea, fiind pictate de catre artistii preferati ai regelui Milutin.
Complexul Manastirii Studenica mai include si o biserica a Sfantului Nicolae - o biserica cu o singura nava si cu fresce datand de la sfarsitul secolului al XII-lea. Intre Biserica Sfantului Nicolae si Biserica Regelui se afla ruinele unui alte biserici - Biserica Sfantului Ioan Botezatorul.
La vest de Biserica Maicii Domnului se mai gaseste si un vechi reflectoriu, construit din marmura si apartinand perioadei de slujire a arhiepiscopului Sava.
Ultima cladire a manastirii este clopotnita. Turnul clopotnita, ridicat in secolul al XIII-lea, se afla pe latura vestica a complexului monahal Studenica. In interiorul acestuia a functionat, pentru o buna bucata de timp, o capela. Astazi, in interiorul acestuia mai pot fi observate doar unele ramasite de fresca.
-
Intrarea in Biserica a Maicii Domnului
Publicat in : Calendar ortodox -
Intrarea in Biserica a Maicii Domnului
Publicat in : Intrarea in Biserica a Maicii Domnului -
Sarbatoarea Luminii - Intrarea in Biserica a Maicii Domnului
Publicat in : Intrarea in Biserica a Maicii Domnului
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.