Manastirea Sfantul Pavel Tebeul - Egipt

Manastirea Sfantului Pavel Tebeul, cunoscut si ca Pavel Anahoretul, (Deir Anba Bula) este o manastire a crestinilor ortodocsi copti din Egiptul de Est, si este situata in muntii din apropiere Marii Rosii. Aceasta se afla la o distanta de aproximativ 155 de kilometri distanta de Cairo.

Manastirea mai este cunoscuta si cu denumirea de "Manastirea Tigrilor". Aceasta denumire ce atrage atentia provine, probabil, de la austeritatea locului si de la "adancul pustiei" in care a fost intemeiata aceasta manastire.

Sfantul Pavel Tebeul - initiatorul vietii pustnicesti

Sfantul Pavel Tebeul, cuvios nevoitor intre anii 227-341, este considerat, in istoria monahismului, drept primul ascet care s-a retras in "cele mai dinauntru ale pustiei", primul eremit sau pustnic. Sfantul Pavel Tebeul este sarbatorit de catre Sfanta Biserica in data de 15 ianuarie.

Sfantul Pavel era din Tebaida de Sus, din Egipt, avand multe bogatii si o minte luminata de invatatura. Acest cuvios parinte a trait pe vremea lui Deciu si a lui Valerian, prigonitorii crestinilor. In anul 250, el a fugit in pustiu, in acele locuri incepand sa aiba loc persecutii ale imparatului roman Decius (250-253) impotriva crestinilor.

 

Motivul pricipal al plecarii sale in pustiu este invidia unchiului sau, care il pandea sa ii ia averea. Pentru a scapa sa fie dat pe mana prigonitorilor datorita credintei sale, el a plecat si a ramas toata viata in munti.

Aici si-a schimbat teama de prigonitori in dor de calugarie. Si intrand intr-o pestera, din adancul pustiului, si-a petrecut toata viata in pace si in inlaturarea tuturor dorintelor, si a trecut catre Domnul, la adanci batraneti.

Sfantul Antonie cel Mare, auzind despre el, l-a cautat in pustie si l-a cercetat, mai apoi povestind despre viata lui imbunatatita, locul anevoios in care traise, si celelalte osteneli pe care le-a facut in viata lui lunga de 114 ani (91 de ani si i-a petrecut in pustie). Viata acestui mare sfant, mai in detaliu, a scris-o putin mai tarziu Fericitul Ieronim.

Manastirea Sfantul Pavel Tebeul - scurt istoric

Manastirea Sfantul Pavel Tebeul dateaza inca din secolul al V-lea. Manastirea a fost intemeiata chiar deasupra pesterii in care s-a nevoit Marele Pavel Anahoretul. Prima mentionare istorica despre aceasta manastire apartine pelerinului Antoninus Martyr, un cetatean din Placentia, care, intre anii 560-570, a vizitat mormantul Sfantului Pavel Anahoretul.

Primii calugari care au vietuit in manastire este posibil sa fi fost cei melchiti, insa ei nu au ramas pentru multa vreme aici, caci dupa acestia au venit si au ramas in manastire calugarii egipteni si sirieni.

Calugarii sirieni au ocupat manastirea pe o durata intinsa de timp, in prima jumatate a secolului al XV-lea ei fiind inca in manastire. Dupa aceasta data, prezenta lor in manastire nu mai este consemnata de nici un document.

Potrivit unei marturii etiopiene izolate, cel de-al 70-lea patriarh ortodox copt, Gabriel al II-lea (1131-1145), a fost exilat in Manastirea Sfantul Pavel Tebeul timp de trei ani de zile.

Ca majoritatea manastirilor egiptene, si aceasta a avut mult de suferit de pe urma atacurilor triburilor de beduini. Cel mai greu atat al beduinilor a fost cel din anul 1484, cand majoritatea calugarilor au fost omorati, intreaga biblioteca fiind si ea arsa.

Manastirea a fost reconstruita putin mai tarziu, sub purtarea de grija a patriarhului Gabriel al VII-lea de Alexandria (1526-1569), care a trimis aici un grup de zece calugari ai Manastirii Siriene. Calugarii sirieni au refacut obstea si au pus in randuiala slujbele si complexul monahal.

De-a lungul celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea, manastirea a fost din nou supusa atacurilor beduinilor. Acestia au atacat de doua ori manastirea, calugarii fiind fortati, in cele din urma, sa paraseasca definitiv locul.

Manastirea Sfantul Pavel Tebeul a ramas parasita timp de 119 de ani. Renasterea vietii monahale din aceasta manastire se datoreaza Patriarhului Alexandriei, Ioan al XVI-lea (1676-1718), care a adus aici un grup de calugari din Manastirea Sfantului Antonie cel Mare. Tot el este si cel care a dirijat o ampla restaurare a manastirii, incepand cu anul 1701.

Manastirea Sfantul Pavel Tebeul pastreaza inca multe dintre manuscrisele ce au trecut prin mainile calugarilor de aici. Dintre acestea, mentionam doar varianta in limba copta a Sfintei Liturghii si Comentariul Epistolei catre Tit al Sfantului Ioan Gura de Aur.

Manastirea Sfantul Pavel Tebeul - complexul monahal

Astazi, manastirea are trei biserici. Biserica Sfantului Pavel Anahoretul, construita sub pamant, in pestera in care au fost gasite, si sunt pastrate si astazi, Sfintele sale Moaste. Celelalte doua biserici sunt inchinate, una Sfantului Mercurie, si alta Sfantului arhanghel Mihail.

Manastirea este inconjurata de niste ziduri inalte de piatra, construite de-a lungul secolelor al XVIII-lea si al XIX-lea. Zidurile pastreaza si un mare turn de observatie, o veche trapeza, o moara si un izvor. Se crede ca izvorul a servit si Sfantului Pavel drept sursa de apa, de-a lungul vietii sale traite in pestera de aici.

Un al doilea izvor, cunoscut sub denumirea de "Fantana lui Miriam", este asezat la o distanta de o sute de metri mai spre sud de manastire. Acesta este pus in legatura cu Miriam, sora lui Moise, care, potrivit traditiei, in vremea Iesirii din Egipt, s-a spalat aici.

Biserica din Pestera

Biserica Sfantului Pavel Tebeul, biserica centrala a manastirii, este cunoscuta adesea si sub denumirea de "Biserica din Pestera". Situata in imediata apropiere a Turnului, biserica se afla la o adancime de 3 metri sub nivelul solului. Aceasta este centrul spiritual al manastirii.

Capatul estic al acesteia este cea mai veche parte a bisericii, acesta fiind totodata si pestera in care se crede ca s-a nevoit Sfantul Pavel Anahoretul. Aceasta parte dateaza, cu siguranta, inca din secolul al V-lea. Partea nordica a bisericii este putin mai noua, datand din perioada medievala a manastirii.

In aceasta bisericuta se ajunge pe o scara atasata unui perete al capelei. Biserica este alcatuita dintr-o nava centrala si trei capele inchinate "Celor 20 de Batrani ai Apocalipsei" (capela nordica), Sfantului Antonie cel Mare (capela centrala) si Sfantului Pavel Tebeul (capela sudica). Capela centrala si cea sudica, cat si partea nevei ce face legatura dintre ele, au fost sapate direct in stanca bruta. Partea nordica a bisericii este zidita de catre monahi din piatra.

Cupola de lemn ce acopera capela este decorata cu pictura: Sfintii Apater si sora acestuia, Irina; alaturi de acestia mai apar si sfintii Isidor, Apa Iskhirun, Iacob si Iulian, toti sfinti soldati. Aceste picturi au fost realizate de catre calugarii manastirii in anul 1713, inlocuind probabil o pictura mai veche a cupolei.

Pictura ce imbraca peretii pesterii dateaza cam din aceeasi perioada. Aceasta infatiseaza scene si personaje biblice: Arhanghelii Mihail, Gavriil si Rafail; cei trei tineri din cuptorul de foc, Anania, Misail si Azaria, numiti si Sadrac, Mesac si Abed-Nego de catre ofiterul regelui Nabucodonosor (Daniel 3, 10-26).

Cele mai valoroase picturi se afla insa in capela centrala a Sfantului Antonie cel Mare, acestea datand inca de la inceputul secolului al IV-lea. Reprezentarile de aici ni-L infatiseaza pe Hristos pe tronul de judecata, Buna Vestire, Sfantul Ioan Botezatorul, ingeri si arhangheli.

Moastele Sfantului Pavel Tebeul sunt pastrate intr-o lacra de marmura, in partea sudiva a navei bisericii. O traditie a locului marturiseste faptul ca acestea au fost duse la Constantinopol in anul 1240, mai apoi ajungand in Venetia (1381). Cu adevarat, o racla din Biserica Sfantul Iulian din Venetia pastreaza o particica din sfintele sale moaste.

Biserica Sfantul Mercurie

Asezata chiar deasupra bisericii din pestera, Biserica Sfantul Mercurie (Abu al-Seifein) dateaza de pe la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Un element interesant al acestei biserici este iconostasul, ce poarta podoabe din fildel. Biserica Sfantul Mercurie este legata de "biserica din pestera" printr-o scara mult mai larga.

Multe biserici din Egipt sunt inchinate acestui mare sfant, cea mai mare si cunoscuta fiind cea din Vechiul Cairo. Aceasta biserica este folosita doar o singura data pe an, in saptamana anterioara Marelui Post al Pastilor.

Biserica Sfantul Arhanghel Mihail

Biserica Sfantului Mihail (al-Malak) a fost construita in anul 1777. Un detaliu interesant al acestei biserici este acoperisul: acesta este alcatuit sub forma a 12 cupole. Biserica are doua capele, cea dinspre nord inchinata Sfantului Arhanghel Mihail, iar cea dinspre sud inchinata Sfantului Ioan Botezatorul.

 

Cu toate ca adevaratul centru duhovnicesc al manastirii este "Biserica din Pestera", aceasta este insa mult prea mica pentru numarul insemnat de credinciosi care participa la sfintele slujbe. Astfel, Sfanta Liturghie, savarsita zilnic, se oficieaza in Biserica Sfantului Mihail, cea mai incapatoare dintre cele trei biserici ale manastirii.

 

Trapeza si Moara

Cu toate ca nu mai este folosita astazi, in incinta manastirii se mai pastreaza inca vechea trapeza (locul in care se servea masa). Aceasta dateaza din perioada medievala si este situata in aripa estica a complexului monahal. Axul central al incaperii, de forma dreptunghiulara, este acoperit de un acoperis boltit.

Masa, constand intr-un bloc masiv de piatra, este asezata in central incaperii. In capatul acesteia se afla inca si astazi balconul special pentru lectura; in timpul mesei, un calugar citea de aici sfintele invataturi ale parintilor sau vietile acestora.

In trapeza se ajunge printr-un culoar ingust. Pe partea vestica a culoarului se afla doua camere ce au servit drept loc al functionarii unei mori. Inca se pastreaza imensele pietre de moara ce sfaramau cerealele. Acestea erau miscate cu ajutorul unor scripeti si parghii impinse de animale.

Izvorul Sfantului Pavel Tebeul

Izvorul manastirii, numit dupa Cuviosul Pavel Anahoretul, se afla in partea nordica a complexului monahal. Si astazi izvorul alimenteaza cu apa manastirea; el scoate aproximativ 4 metri cubi de apa pe zi.

Apa acestuia izvoraste dintr-o crevasa a muntelui din apropiere si este pastrata intr-o cisterna speciala. Dupa umplerea acesteia, o mica deschizatura permite surplusului de apa sa porneasca spre un al doilea rezervor. Dupa ce se umple si acest al doilea bazin, apa pleaca spre un al treilea. Primul rezervor este folosit pentru baut si gatit, cel de-al doilea pentru spalat, iar cel de-al treilea pentru irigat.

Teodor Danalache

• Biserica Karanlik din Goreme
  Publicat in : Biserica in lume
• Abatia Kylemore
  Publicat in : Biserica in lume
• Biserica Sfantul Pantelimon - Nerezi
  Publicat in : Biserica in lume
• Manastirea Pazaislis
  Publicat in : Biserica in lume
• Manastirea Sumela din Turcia
  Publicat in : Biserica in lume