Biserica Sfantul Mucenic Dimitrie
Manastirea Markov este o veche manastire ortodoxa din Macedonia. Aflata la doar 20 de kilometri distanta de orasul Skopje, in localitatea Markova Sushica, pe malul stang al raului Markova Reka, manastirea se arata pe sine ramasa peste vremi, aducandu-ne aminte parca de sensibilitatea de odinioara.
De-a lungul perioadei bizantine, manastirea isi avea propria scoala, multi dintre calugarii ei ocupandu-se cu copierea manuscriselor. Dintre cele mai celebre manuscrise amintim doar doua: "Prologul", o prefata scrisa de Diaconul Nikola, in anul 1370; o "Scrisoare" a unui calugar numit Varlam, scrisa in anul 1362.
Aceasta manastire apartine grupului celor mai importante manastiri din Macedonia, ea castigandu-si un deosebit rol cultural in perioada medievala. Scriptorium-ul de la Manastirea Markov era unul dintre cele mai puternice centre de copiere a cartilor.
Manastirea Markov - scurt istoric
Manastirea Markov in sine este un document folositor cunoasterii istoriei locului. Inscriptia din interiorul bisericii, de deasupra intrarii sudice, este considerata a fi unul dintre cele mai importante documente, aceasta cuprinzand date despre anii construirii si despre ctitori.
Pisania cu pricina ne marturiseste urmatoarele: "Aceasta dumnezeiasca biserica a Sfantului Martir al lui Hristos, Purtatorul de Biruinta si Facatorul de Minuni Dimitrie, a fost renovata din purtarea de grija si dragostea regelui Volkasin si a credincioasei regine, Elena, si a mult iubitilor fii si fiice, credinciosul rege Marko si Andreas, Ivanis si Dimitar, in anul 1377, iar aceasta manastire s-a inceput a fi construita in anul 1345, in vremea credinciosului tar Stefan si a Iubitorului de Hristos rege Volkasin, si a fost terminata in vremea domniei credinciosului de Iubitorului de Hristos rege Marko."
Continutul inscriptiei ne face sa credem ca aceasta a fost scrisa dupa terminarea pictarii frescelor. Inscriptia a fost scrisa dupa moartea regelui Volkasin, dupa anul 1371, cand intaiul nascut Marko a devenit rege. Biserica este terminata de finisat si de pictat de catre regele Marko, lucru ce reiese si din denumirea manastirii. Exista cultul ctitorilor, adica numele ctitorului era dat manastirii, care il pomenea pururea in rugaciunile ei.
Inscriptiile pastrate pe coloanele si stalpii bisericii sunt considerate a fi documente istorice. Clerici precum episcopi, calugari, stareti, si-au scris numele si cate un an: 1604, 1670, 1676, 1730, 1801, 1838, 1858, 1866 etc. Inscriptiile scrise de catre staretul Kiril Pejcinovik sunt pastrate pe coloana nord-vestica, care sustine peretele nastexului, si pe fatada nordica, in absida altarului.
Starea materiala a Manastirii Markov a oscilat foarte mult, avand in vedere regimul de conducere, staretul, episcopii zonei si influentele politice ale vremii. O vizibila dezvoltare a ansamblului monahal a avut loc sub domnia staretului Kiril Pejcinovik, care si-a pus la lucru toate fortele, pentru a face din Manastirea Markov un puternic centru spiritual.
Odata cu plecarea acestuia, in anul 1818, a inceput o grea perioada pentru manastire. Viata monahala a fost intrerupta, proprietatile manastirii au fost pradate si luate de autoritati, frescele originale au fost acoperita cu var sau repictate. Aceste lucruri sunt caracteristice intregului secol al XIX-lea.
Manastirea Markov - arhitectura si podoabe
Biserica monahala, inchinata Sfantului Mare Mucenic Dimitrie, a inceput a fi ridicata in vremea domniei regelui Volkashin (1346-1347), avand a fi terminata si imbracata in fresca abia peste 30 de ani. Forma bisericii este treflata, cu trei abside si un frumos dom de piatra. Spre deosebire de alte multe manastiri, afectate de regimul otoman, Manastirea Markov si-a pastrat aspectul initial. Biserica Sfantul Dimitrie prezinta un deosebit interes pentru arta bizantina, aceasta pastrand o intreaga serie de fresce unice.
Biserica Sfantul Mucenic Dimitrie este impresionanta, atat prin arhitectura ei odihnitoare, cat si prin frescele acesteia, ambele constituind un tezaur inestimabil al complexului monahal si al intregii tari. Astazi, dupa restaurarea frescelor si intarirea intregii arhitecturi a bisericii (1968-1970), cat si dupa reinnoirea chiliilor si a trapezei, Manastirea Markov se ofera pelerinilor in intreaga ei stralucire, pe cat este cu putinta vremii.
In pofida faptului ca nu exista nici un document istoric in care sa fie precizati maestrii pietrari care au lucrat la aceasta biserica, se crede insa cu toata puterea ca ei erau dintre cei invatati in Tesalonic. Biserica Sfantul Dimitrie - Manastirea Markov - apartine grupului de monumente istorice ce caracterizeaza Macedonia secolului al XIV-lea.
Frescele din interiorul bisericii sunt tributare picturii bizantine specifice bisericilor din Macedonia, din a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Ansamblul iconografic este alcatuit din numeroase scene si cicluri: Imnele Heruvimilor si Sfintele Slujbe, Acatistul Maicii Domnului, Minuni si Parabole, Viata Sfantului Ierarh Nicolae si a Sfantului Mucenic Dimitrie, Tanguirea Rahilei dupa uciderea Pruncilor din Betleem, Sfanta Liturghie in Altar, Sfinti si Demoni pe coloane.
Ctitorii bisericii sunt reprezentati in doua randuri separate: pe peretele nordic sunt infatisati regele Volkasin si regina Elena, care inchina Biserica Sfantul Dimitrie, si regele Marko, stand alaturi de regele Volkasin. Ctitorii sunt infatisati, pentru a doua oara, pe fatada sudica a bisericii, deasupra intrarii, in marime naturala, purtand vestminte regale, atat regele Volkasin, cat si regele Marko. Ei tin in maine texte cu inscrisuri ce ii amintesc drept ctitori.
O importanta deosebita au si semnaturile pastrate sapate in piatra, in incinta manastirii: semnatura lui Manisa, de pe peretele sud-vestic al bisericii; inscriptia lui Jovan Djak Bukureci, de pe coloana nordica a naosului; semnatura protopopului Dmitro, de pe fatada vestica, sub nisa nordica, aplicata odata cu realizarea frescelor de aici.
Complexul monahal actual al Manastirii Markov este alcatuit din chilii, trapeza, biserica centrala, clopotnita, o moara, o fantana si alte dependinte. Manastirea este abundent imbracata in fresce. Manastirea Markov inca isi pastreaza vechiul cuptor de paine, functional si astazi, si originalul butoi de facut "rakija", un fel de rachiu.
-
Manastirea Ravanica
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Visoki Decani
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Zica
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Crna Reka
Publicat in : Biserica in lume -
Manastirea Zavala
Publicat in : Biserica in lume
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.