Abatia Valle Crucis
Abatia Valle Crucis este asezata in valea Dee, la o distanta de trei-patru kilometri in directia nord fata de Llangollen, Denbighshire, din Wales. Numele de Crucis, insemnand - a Crucii, face referire la coloana lui Eliseg, care se afla in apropiere, coloana ce a stat in picioare cu mai bine de patru secole inainte de infiintarea abatiei Valle Crucis, in anul 1201.
Coloana a fost ridicata pe la mijlocul secolului al IX-lea de catre Concenn, cel mai mare fiu al lui Eliseg. Inscriptia spune urmatoarele: Oricine ar citi aceasta scriere de mana in piatra, sa ofere o binecuvantare catre sufletul lui Eliseg. Coloana se afla asezata pe o movila artificiala de pamant. La excavatiile realizata in anul 1779, s-a observat ca aceasta este asezata pe o cutie de piatra sau pe un mormant.
Coloana lui Eliseg este o cruce aflata pe o coloana de piatra inconjurata de o inscriptie latina comemorand pe Concenn si pe Eliseg, ca membri ai familiei conducatoare a regatului din Powys in timpul secolului al VII-lea spre al IX-lea. Noua fundatie a fost o abatie cisterciana, o sora a bine cunoscutei Strata Marcella de langa Welshpool. Ctitorul acesteia a fost Madog ap Gruffydd Maelor, conducator al zonei Powys de nord. Pentru ca abatia sa aiba linistea si solitudinea necesara ordinului cistercian, acesta a mutat existentul asemanant Llangwestl in apropiere de Stansty, de langa Wrexham.
Intinderea, arhitectura si asezarea abatiei din Valle Crucis urmeaza fidel planurile si canoanele arhitecturale ale ordinului cistercian. Biserica abatiei a adapostit in primul rand pe calugarii cistercieni, care isi petreceau timpul in rugaciune si contemplatie. In abatie, pe langa obisnuitele randuiele, se mai practicau si alte treburi mai mundane, cum ar fi munca agricola, care unea comunitatea, cel putin in anii de inceput ai acesteia, si care ii permitea ordinului sa ramana independent de nevoile materiale exterioare.
Calugarii stateau in locul special amenajat pentru cor, de unde puteau observa oficiile zilnice tinute in nava bisericii, fara a sta intre fratii laici sau a trece printre ei. Calugarii corului puteau de asemenea sa isi rosteasca rugaciunile de impartasire separat, in capelele aflate in transepte, si la alte ore decat cele obisnuite. Cei in jur de 40 de frati laici erau gazduiti in partea de vest a curtii interioare. Acest lucru a dus la urmari triste pentru comunitate, numarul fratilor laici scazand ingrijorator inspre secolul al XIV-lea, una dintre cauzele externe fiind si Moartea Neagra din anul 1449.
Casa laicilor era formata dintr-o camera centrala pentru zi si un reflectoriu spre sud, care acum nu mai poate fi observat. La etajul acesteia se afla un dormitor similar celui aflat in camera calugarilor din capatul celalalt al curtii interioare.
Chiliile cladite pentru calugari, ridicate pentru un grup de 20 de persoane, se aflau pe laterala sudica si estica a incintei. Accesul la biserica se facea pe o scara de zi, mai tarziu indepartata, cat si pe o scara de noapte, care ducea direct la primul etaj, unde erau dormitoarele.
Langa biserica se mai aflau si sacristia si vestmantarul. Langa acestea se mai afla si o camera de zi, cu o biblioteca incrustata in grosimea zidului. Aici aveau loc intalnirile zilnice ale calugarilor. Tot aici aveau loc citirile din randuiala ordinului si discutiile organizatorice. In planul arhitectural normal al ordinului cistercian, mai erau incluse si unele aripi ale cladirii special ridicate pentru novici, insa la Valle Crucis exista doar un pasaj dinspre sud, care ducea la o infirmerie.
Abatia a suferit mult in urma unui incendiu, avut loc la scurt timp dupa moartea fondatorului ei, in anul 1236. Urmele de fun ale incendiului pot fi inca vazute in partea de jos a pietrariei bisericii, cat si spre aripa de sud. Renovari substantiale fusesera deja facute pana in momentul in care abatia se afla pe sine implicata in campaniile nereusite ale regelui Edward I, intre anii 1276-1277 si 1282-1283. Cu toate astea, abatia a inflorit in decursul urmatoarelor secole.
Reparatiile facute bisericii, si mai ales reconstructia magnificului fronton de vest, luminat de inscriptia de deasupra ferestrei rozariu, sunt datorate abatelui Adam, la inceputul secolului al XIV-lea. Odata cu Moartea Neagra, numarul vietuitorilor s-a imputinat, nu doar al laicilor frati ci si al calugarilor. La sfarsitul secolului, ecranul ce despartea corul, unde stateau calugarii, de nava, unde stateau laicii, a fost indepartat si pus intr-o latura a navei.
Probabil spre sfarsitul secolului al XV-lea a avut loc si rezidirea aripii de est. Casa boltita care mai poate fi vazuta si astazi dateaza tocmai din aceasta perioada. Bunastarea abatiei a crescut simtitor, pana la sfarsitul secolului aparand si unii poeti care au laudat ospitalitatea abatilor. Pana la aceasta data, o mare parte a lateralei de est, unde se aflau dormitoarele, a fost transformate in resedinta a abatelui, in timp ce restul incaperilor au fosr reconditionate pentru oaspetii abatelui. Putinii calugari care se mai gaseau in abatie au dormit probabil in fostele incaperi ale fratilor laici, care nu mai existau de ceva vreme.
Prosperitatea acesteia este una limitata, in comparatie cu celelalte abatii englezesti. Abatia Valle Crucis a fost dizolvata in anul 1537, ca una dintre cele mai putin insemnate asezaminte.
In urma dizovarii, cladirile au intrat rapid intr-un proces de parasire a lucrarilor asupra acestora. Spre sfarsitul secolului al XVI-lea, aripa estica a fost transformata intr-o casa cu un acoperis nou, cu toate ca pana spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, aceasta era din nou parasita si fara acoperis.
Multe dintre ruinele abatiei au fost acoperite din nou, fiind folosite pe post de ferma. Excavarea si curatarea ruinelor a avut loc abia pe la mijlocul secolului al XIX-lea.
In dormitorul amenajat in prezent se afla o foarte frumoasa colectie de sculpturi memoriale medievale. De asemenea, a fost amenajata si o expozitie infatisand mai multe aspecte ale vietii monahale de odinioara din abatia cisterciana Valle Crucis.
-
Primirea in viata monahala
Publicat in : Organizare B.O.R. -
Despre viata monahala
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Temeiuri dogmatice si duhovnicesti pentru viata monahala de obste
Publicat in : Organizare B.O.R. -
Sfanta Scriptura in viata monahala
Publicat in : Credinta -
Viata monahala in viziunea Sfantului Nil
Publicat in : Credinta
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.