Basilica Sfantul Apolinarie Nuovo - Ravenna

Basilica Sfantul Apolinarie Nuovo este una dintre cele mai vechi biserici crestine din Ravenna, Italia. Numele acestei basilici, "cea Noua", nu se datoreaza faptului ca este mai noua decat sora ei din Classe, ci aceluia ca este a doua basilica inchinata Sfantului Apolinarie, in aceasta fiind mutate cinstitele sale Moaste.

Sfantul Apolinarie, episcop si mucenic al Bisericii lui Hristos, a fost ucenic al Sfantului Apostol Petru. El a fost primul episcop al Bisericii din Ravenna. L-a propovaduit pe Hristos toata viata, iar la sfarsit a primit cununa muceniceasca din mana paganilor. Este praznuit de Biserica Ortodoxa in ziua de 23 iulie.

Basilica Sfantul Apolinarie Nuovo - Ravenna

Basilica a fost construita la inceputul secolului al VI-lea, de catre regele ostrogot Teodoric cel Mare, drept capela a palatului sau, precum se mentioneaza in Cartea Pontificala. Basilica are o lungime de 42 metri si o latime de 21 metri. Actuala podea este mai inalta cu un metru decat cea originala.

In anul 504, biserica ariana a fost inchinata "Mantuitorului Hristos". Biserica a fost resfintita in anul 561, in timpul imparatului bizantin Iustinian I cel Mare, primind numele "Sfantul Martin din Cerul Auriu". Suprimandu-se cultul arian, biserica a fost inchinata Sfantului Martin de Tours, un mare aparator al dreptei credinte, impotriva arienilor.

Potrivit traditiei locale, papa Grigorie cel Mare ar fi cerut ca mozaicurile din catedrala sa fie acoperite cu un pigment de culoare, pe motiv ca frumusetea mozaicurilor aurite le atragea prea mult atentia credinciosilor adunati la sfintele slujbe.

In anul 856, cand cinstitele Moaste ale Sfantului Apolinarie au fost luate din Basilica din Classe si aduse in acest loc, din pricina atacurilor savarsite de piratii din Marea Adriatica, aceasta biserica a fost iarasi redenumita. De-a lungul timpului, in absida si atrium au avut loc mai multe lucrari de modernizare.

Primele lucrari au avut loc in secolul al VI-lea, cand mai multe mozaicuri au fost indepartate cu buna stiinta. Unele dintre ele reprezentau motive ariene, iar altele cinsteau faptele regelui ostrogot. Din fericire, se pastreaza inca intacte mozaicurile originale care imbraca peretii laterali, sprijiniti pe o serie de douazeci si patru de coloane simple, incununate cu capiteluri corintiene.

Cele douazeci si patru de coloane din marmura au fost aduse din Constantinopol. Pe capitelurile acestora pot fi vazute multe initiale si monograme grecesti. Acestea sunt semnaturile atelierelor in care au fost confectionate. Pe unele dintre coloane mai pot fi zarite si astazi parti din mozaicurile indepartate in vremurile bizantine, si anume vesminte si maini ale unor goti de la curtea imparatului Teodoric.

Mozaicurile care imbraca peretii laterali, spre tavan, dateaza inca din secolul al VI-lea. Unele dintre ele dateaza din vremea regelui Teodoric, cand basilica era ocupata de crestinii arieni. In douazeci si sase de tablouri este infatisata viata lui Hristos, alaturi de Palatul lui Teodoric, din Ravenna, si portul Classe. Initial, absida basilicii era si ea imbracata in mozaicuri, insa in secolul al XVI-lea, acestea s-au pierdut.

Intrarea in biserica se face printr-un pridvor sprijinit pe coloane din marmura, construit in secolul al XVI-lea. Turnul clopotnita, aflat langa biserica, dateaza din secolele IX-X. Mozaicurile au fost restaurate pe la jumatatea secolului al XIX-lea, de catre Felice Kibel. Actuala absida a basilicii, precum si pridvorul de la intrare, au fost reconstruite dupa bombardamentele din cadrul Primului Razboi Mondial.

Iulian Predescu

• Elemente din cultul mozaic in cultul crestin
  Publicat in : Viata liturgica
• Harta in mozaic din Madaba
  Publicat in : Biserica in lume
• Biserica din secolul al V-lea, descoperita in Tara Sfanta
  Publicat in : Religie
• Sfanta Manastire Dionisiu
  Publicat in : Biserica in lume