Biserica Sfintii Serghie si Vah este o veche biserica ortodoxa bizantina din Constantinopol, ajunsa astazi moschee, in Istanbul, Turcia. Biserica se afla asezata astazi aproape de ruinele Marelui Palat, putin mai la sud de Hipodromul bizantin, in cartierul Eminonu, aproape de Kumkapi si la mica distanta de tarmul Marii Marmara. Intre biserica si tarmul marii se afla linia de tren Sirkeci-Halkali.
Inceputa in anul 527, de catre imparatul Justinian, Biserica Sfintilor Serghie si Vah s-a dorit a fi un pas nou in arhitectura bizantina. Astfel, domul central al acesteia, foarte larg, sta suspendat pe o baza octogonala; acest detaliu va fi mult folosit in arhitectura bizantina.
Biserica bizantina este astazi moschee, ea fiind numita "Kucuk Aya Sofya Camii", adica "Moscheea Sfanta Sofia cea Mica", nume primit datorita asemanarii acesteia cu Catedrala Sfanta Sofia, zidita cativa ani mai tarziu.
Sfintii Serghie si Vah sunt doi soldati romani martirizati, pentru credinta lor in Hristos, in anul 303, in Siria. Ei au devenit ocrotitori ai soldatilor crestini si ai armatei, cultul lor raspandindu-se rapid in Siria si in imprejurimi. Imparatul bizantin Justinian (527-565) era unul dintre marii cinstitori ai acestor doi sfinti martiri.
Potrivit traditiei crestine, cand Justinian era inca foarte tanar, a fost condamnat la moarte, cu viclesug, pentru un atentat asupra vietii imparatului Iustin I (unchiul sau) sau a lui Anastasius. Cei doi sfinti, Serghie si Vah, au vorbit imparatului, in vis, pentru eliberarea tanarului Justinian, care era nevinovat.
Justinian a inceput a construi o mareata biserica, pe care o va inchina sfintilor sai ocrotitori, anume Sfintilor Serghie si Vah, imediat dupa anul 527, cand a fost numit imparat. Biserica a fost terminata de zidit pana in anul 536. La scurta vreme dupa terminarea ei, in jurul acesteia a fost infiintata o manastire.
Datorita asemanarii exterioare a acesteia cu Catedrala Sfanta Sofia, se crede ca arhitectii care au lucrat la ea sunt aceeasi, anume Isidor din Milet si Anthemius din Tralles. Prin zidirea acestei biserici, avand proportii mai mici, ei ar fi exersat anumite detalii arhitecturale noi, folosite masiv in mareata catedrala, pe care o vor zidi mai apoi.
Arhitectul principal al acesteia a fost Anthemius din Tralles, un renumit matematician, autor al cartii despre oglinzile arzatoare, numita "Paradoxographia". Locul ales spre a se zidi biserica a fost unul foarte drag imparatului, anume in interiorul zidurilor cetatii, putin mai spre vest de Palatul Hormisdas, langa Hipodrom, unde acesta a copilarit.
Nou-zidita biserica era legata de o alta biserica, cu trei abside, inchinata Sfintilor Petru si Pavel, pe care Justinian o incepuse de zidit in anul 519. Din aceasta biserica inchinata celor doi mari Apostoli nu s-a mai pastrat insa nimic.
Biserica Sfintilor Serghie si Vah a fost zidita pe o baza octogonala, avand un minunat dom central, dom care a inspirat zidirea domului celebru din Catedrala Sfanta Sofia, inceputa de zidit in anul 532. Datorita mai multor asemanari, cu mareata catedrala imperiala, biserica cea mica a Sfintilor Serghie si Vah a fost numita "Mica Sofia".
Dupa cucerirea orasului de catre otomani, in anul 1453, biserica a ramas neatinsa, pana in vremea lui Baiazid al II-lea. In secolul al XVI-lea, biserica lui Justinian a fost transformata in moschee, de catre sultanul Baiazid al II-lea, statut pastrat pana astazi.
Mai apoi, intre anii 1506-1513, aceasta a fost transformata in moschee, de catre Huseyin Aga, seful eunucilor negri, care indeplineau slujbe in Palatul Topkapi. In aceasta perioada, bisericii bizantine i s-au adaugat un portic si o madrasa, elemente arhitecturale tipic musulmane.
In anul 1740, marele vizir Haci Ahmet Pasa a restaurat moscheea, construind langa aceasta o fantana. Daunele provocate de cutremurele de pamant din anii 1648 si 1763 au fost reparate in anul 1831, sub domnia sultanului Mahmud al II-lea. In anul 1762 a fost zidit pentru prima data minaretul. Acesta va fi daramat in anul 1940, pentru a fi rezidit din nou, in anul 1956.
Dupa construirea caii ferate de pe malul marii, aflata la mica distanta de biserica, arhitectura acesteia a avut mult de suferit. Datorita acesteia, parti semnificative din Biserica bizantina a Sfintilor Petru si Pavel s-au prabusit complet. In vremea Razboiului din Balcani, biserica a fost folosita pe post de camin pentru refugiati, ocazie cu care aceasta a avut iarasi de suferit.
Interiorul bisericii/moscheei este decorat astazi cu mobilier arabesc, inscrisurile in limba araba acoperind aproape in intregime peretii cei inalti. Pentru realizarea inscriptiilor arabesti, cel mai mult este folosita culoarea albastra.
Initial, cupola si peretii bisericii au fost in intregime acoperiti de mozaic aurit, asemanator celui pastrat in Ravenna, cat si de fresce bizantine. Arhitectura cladirii, in orice caz, a fost pastrata neatinsa, inca dintru inceput. Afara de turnul specific moscheilor (minaret), arhitectura este chiar cea originala, comandata de imparatul Justinian. De asemenea, s-a pastrat pana astazi si pisania bisericii, scrisa in piatra, in limba greaca, aflata in jurul navei centrale.
Comisia UNESCO va lua aminte la valoarea inestimabila a acesti biserici/moschei, motiv pentru care o va trece in lista monumentelor de valoare mondiala aflate in pericol. In anii 2002, 2004 si 2006, Fundatia Monumentelor Mondiale va trece si ea Biserica Sfintilor Serghie si Vah pe lista celor 100 de cladiri aflate in pericol. Abia in septembrie 2006, biserica/moschee a fost deschisa publicului, dupa mai multi ani de renovari si reparatii.
Teodor Danalache
-
Manastirea Sfintii Serghie si Vah - Maaloula
Publicat in : Biserica in lume -
Sfintii Serghie si Vah
Publicat in : Vietile sfintilor -
Biserica Sfintii Serghie si Vah - Abu Serga
Publicat in : Biserica in lume
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.