Catedrala Sainte Cecile - Sixtina Albigenzia
Unul dintre cele mai vizitate monumente istorice din Franta, care domina raul Tarn, este Catedrala Sainte Cecile. Situat in orasul Albi, acest lacas de cult are o istorie al carei inceput ne aminteste de erezia catarilor. Aceasta erezie, aparuta in secolul X in Bulgaria sub numele de bogomilism si s-a raspandit din Asia Mica pana in Flandra, este cunoscuta in Occident drept erezia albigenzilor sau a catarilor, adica a celor "puri". Datorita anticlericalismului pronuntat si erorilor dogmatice, incepand cu anul 1209, acestia sunt persecutati de catre Biserica Romano-Catolica. Luptele dintre catolici si ereticii catari vor dura aproximativ un secol. Pentru a-si demonstra superioritatea in fata acestora puterea ecleziala locala a decis construirea unei catedrale-fortarete.
In anul 1277 a fost luata decizia de a se construi biserica Sainte-Cecile, locul ales fiind un bloc de roca care domina de la o inaltime de 30 de metri, valea raului Tarn. Constructia acesteia incepe in anu 1282, sub episcopul inchizitor Bernard de Castanet, fiind necesare doua secole pentru finalizarea lucarilo (1480). Catedrala este considerata drept cel mai mare edificiu din caramida din intreaga lume.
Din punct de vedere arhitectural aceasta impresionanta constructie este o capodopera a goticului meridional oferind un surprinzator contrast intre rigoarea constructiei si bogatia decoratiilor interioare. Frescei pe 28 m latime si, in acelasi timp, cel mai vechi din Franta. Arcadele sunt concepute ca un cer imens si albastru, pe care se afla rinoceri, arabescuri, candelabre sau scene pastorale.
Incepand cu tema Adam si Eva pana la Buna-Vestire, sunt reprezentate toate personajele importante din Vechiul si Noul Testament intr-o ordine care culmineaza cu Hristos. Realizata prin tehnica tempera, fresca "Judeca finala" (1474-1484) acoperea initial peste 200 de metri patrati, iar datorita marimii ei, calitatii lucrarii si subiectului abordat a fost considerata, pe drept cuvant, un fel de "Sixtina albigenzina". Se disting trei registre repartizate dupa o scara spatiala: cerul, pamantul si iadul. In rai figureaza ingerii, apostolii si cei alesi, aranjati intr-o ordine ce o reproduce pe aceea a cetatii terestre. Pamantul detine un loc redus spre deosebire de iad, care ocupa registrul inferior al lucrarii si in care gesticulatia frenetica tradeaza chinurile pacatosilor. Teama de moarte si chinul spiritual prezente in aceasta pictura provin dintr-o civilizatie urbana, in care omul descoperea "moartea de sine".
Din nefericire, acest ansamblu pictural a fost mutilat catre sfarsitul secolului XVII. Catedrala este cunoscuta si datorita picturii renascentiste de pe arcade (1509-1513), contemporana cu cele din Capela Sixtina, fiind cunoscuta din acest motiv drept cea mai mare biserica pictata din Europa.
Exteriorul catedralei Sainte-Cecile are o lungime de 113 m si 35 m latime, edificiul fiind imbogatit in 1392 cu o poarta numita "Dominique de Florence". Au mai fost adaugate in timp: un clopot "donjon", inalt de 78 de metri, terminat in 1492, si un baladachin, situat la poarta de intrare, construit de catre episcopul Ludovic al II-lea de Amboise intre 1520 si 1535.
Inchisa din toate partile, contrar surorilor ei din nordul Frantei, catedrala din Albi nu poseda o fatada de vest, ci doar o singura intrare laterala in forma de baldachin, acesta fiind totodata si unicul element exterior din piatra sculptata in magica acumulare de caramizi.
In perioada Revolutiei Franceze din 1789, catedrala devine "Templul Ratiunii", suferind o serie de distrugeri, ajungand intr-un stadiu deplorabil in anul 1848. Din 1849 pana in 1879, arhitectul parizian Cesar Daly va restaura acest monument religios, ce constituie astazi una din atractiile principale ale orasului si totodata o mandrie locala.
Baraganul Ortodox
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.