Manastirea Sfantul Heraclid este o manastire ortodoxa aflata in sud-estul localitatii Politiko, la mica distanta de anticul oras Tamasos, in regiunea Nicosia, insula Cipru. Precum ne arata si numele acesteia, manastirea este inchinata Sfantului Heraclid, un ucenic al Sfintilor Apostoli Pavel, Barnaba si Marcu, hirotonit de acestia drept prim episcop al orasului Tamasos.
Sfantul Heraclid a indeplinit un rol de seama in propovaduirea crestinismului in insula Cipru, drept pentru care el este socotit unul dintre cei mai iubiti sfinti locali. Potrivit unei versiuni a vietii sale, aflata intr-o sursa vrednica de incredere, Sfantul Heraclid a ocupat scaunul arhiepiscopal din insula, imediat dupa intemeietorul Bisericii Ortodoxe din Cipru, anume dupa Sfantul Apostol Barnaba. Pentru aceasta, multi scriitori bisericesti il numesc pe Sfantul Heraclid drept cel de-al doilea arhiepiscop al Ciprului.
Manastirea Sfantul Heraclid - scurt istoric
Potrivit unor surse indirecte, care fac insa referire la viata acestui sfant, datand inca din secolul al V-lea, in chiliile si biserica din pestera unde a vietuit Sfantul Heraclid a functionat o manastire ortodoxa inca din perioada bizantina de inceput. Locul cu pricina se afla in apropierea actualei manastiri.
Chiar daca existenta manastirii din pestera nu este mentionata si de alte surse, existenta unei manastiri chiar sub cea actuala este mentionata de insasi ruinele bizantine descoperite. Astfel, inca din perioada bizantina de inceput, pe locul actualei manastiri se savarseau slujbe in cinstea Sfantului Heraclid, aratand prin aceasta o cinstire neintrerupta a acestuia in regiune.
Potrivit celor descoperite in urma sapaturilor conduse de Departamentul de Antichitati, in anul 1963, un Martiriu (constructie de mici dimensiuni) a fost zidit in secolul al IV-lea, peste mormantul sfantului. Mai apoi, potrivit aceleiasi surse, in secolul al V-lea, inspre vest de mormant, pe locul actualei biserici monahale, iar mai exact, pe locul absidei sudice si a navei, a fost ridicata o basilica cu trei nave, separate intre ele prin coloane.
In secolul al VIII-lea, dupa daramarea primei basilici, o a doua basilica, de aceleasi dimensiuni, a fost ridicata in locul celei vechi; aceasta din urma va dainui pana prin secolele XIV-XV. In aceeasi perioada, un mausoleu boltit a fost construit peste Martiriul din secolul al IV-lea. De asemenea, tot acum, la mijlocul navei centrale a bisericii, a fost construita absida sudiva a actualei biserici.
Cuviosul Nil, staretul de la Manastirea Macheras, viitorul episcop de Tamasos, in lucrarea sa, "Ordinea Formala", scrisa in anul 1201 si ratificata in anul 1210, desi aminteste de o manastire de maici inchinata Maicii Domnului, intemeiata de el in apropierea actualei manastiri a Sfantului Heraclid, de aceasta din urma el nu aminteste nimic.
In aceasta perioada, in manastirea Sfantului Heraclid a functionat un atelier de copisti si unul de iconari, de aici iesind o serie valoroasa de icoane bizantine. Intr-o perioada de aproape o suta de ani, iconarii din manastre, au zugravit migalos Usille Imparatesti, iconostasul, icoanele bisericii, cat si multe alte biserici din insula.
In cadrul secolului al XVIII-lea, intre parintii din Manastirea Sfantul Heraclid a vietuit si calugarul Ioanichie "invatatorul", impreuna cu ucenicii sai, calugarii Nectarie si Filaret, diaconii Lavrentie si Leontie, parintii Filaret si Leontie, cel din urma fiind arhimandrit. Toti acestia au continuat lucrarile aghiografice pana prin secolul al XIX-lea.
Cei mai de seama zugravi ai manastirii au fost Ioanichie "invatatorul", care s-a remarcat si ca un excelent caligraf, si ieromonahul Filaret. Lucrari zugravite de Ioanichie s-au pastrat in mai multe dintre bisericutele insulei, precum in urmatoarele: Biserica Sfanta Marina, din localitatea Kythrea, in anul 1735; Manastirea Sfantul Spiridon, din localitatea Tremetousia; Biserica Agia Napa, din Limassol; Biserica Sfanta Marina, din Tersefanou; Biserica Sfantul Gheorghe Arperas; Biserica Trypiotis, etc.
Filaret, originar din localtiatea Psimolofou, s-a remarcat si el in randul celor mai de seama zugravi, precum spuneam, de la acesta ramanand pana astazi unele icoane si fresce deosebite, in urmatoarele biserici: biserica din Tokhni; Biserica Maicii Domnului Chrysogalaktousa, din Apsiou; Manastirea Sfanta Tecla, din Mosfiloti; Biserica Sfintei Cruci, din Pano Lefkara; Biserica Maicii Domnului Indrumatoarea, din Pera Orinis, etc.
Odata cu parasirea manastirii, ca urmare a tragicelor evenimente nationale din anul 1821, arhiepiscopul din Cipru a impartit mosiile manastirii intre mai multi localnici, clerici si mireni, numiti "ingrijitori". Un astfel de ingrijitor a fost calugarul Chiril, din localitatea Tseri, care a trait in Manastirea Sfantului Heraclid din anul 1875 si pana la moartea sa, in anul 1910.
Mai apoi, manastirea si proprietatile acesteia au continuat sa fie inchiriate fermierilor si unor localnici. Intre timp, cladirile manastirii, biserica si chiliile, au inceput sa fie amenintate cu prabusirea. Intr-o asemenea stare s-a aflat manastirea pana in primii ani ai Independentei Ciprului. Cu aceasta ocazie, manastirea a fost redeschisa, cu obste de maici.
In ziua de 23 iulie 1962, maicile Haritea, Teofana si Eupraxia, care au vietuit pana atunci in Manastirea Schimbarii la Fata, din localitatea Kaimakli, s-au asezat in Manastirea Sfantului Heraclid, cu binecuvantarea arhiepiscopului Macarie al III-lea (1950-1977). Cu aceasta ocazie, maicile au demarat lucrarile de reparare, renovare si rezidire a manastirii. In ziua de 11 decembrie 1966, maica Haritea a fost numita stareta manastrii. Mai apoi, obstea de maici a crescut pana la un total de 40 de vietuitoare. Din data de 28 mai 2000, stareta manastirii este maica Prodromea.
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.