Manastirea Sfantul Pavel - Athos

Manastirea Sfantul Pavel - Athos Mareste imaginea.

Manastirea Sfantul Pavel - Athos

Sfantul Munte Athos este un munte cu inaltimea maxima de 2.033 metri - Varful Athon - si o peninsula cu lungimea de 60 de kilometri si o latime ce variaza intre 8 si 12 kilometri, aria totala fiind de 360 de kilometri patrati. Sfantul Munte Athos se afla in nordul Greciei, in regiunea Macedonia.

Sfantul Munte Athos este o republica monastica cu regim administrativ autonom in cadrul Greciei, avand capitala la Careia. Sfantul Munte gazduieste douazeci de manastiri mari, zise imparatesti, cu drepturi egale, care conduc tot Muntele.

Sfantul Munte Athos - scurt istoric

Pe vremea imparatului Teodosie I (+395) si a sotiei sale Pulheria, existau cateva manastiri, care insa au fost pustiite de barbarii navalitori. Catre sfarsitul secolului al VIII-lea, venind de la Roma, Sfantul Petru Athonitul, din porunca Maicii Domnului, care i s-a aratat in vis, a gasit muntele pustiu. De aceea a trebuit sa-si caute adapost intr-o pestera intunecoasa, plina de taratoare otravitoare, pe care numai cu rugaciunea le-a alungat.

In a doua jumatate a seolului al IX-lea (867) vine si se aseaza in Sfantul Munte Athos, Pustnicul Ioan Colibasul, vestit prin sfintenia vietii sale. Pilda lui fu urmata de altii, asa ca in scurt timp inaltimile muntelui au fost populate cu sihastrii si monahii, ravnitori dupa viata ingereasca, post si rugaciune de zi si de noapte, in linistea profunda a muntelui.

Vasile Macedon, imparatul bizantului (867-886) ascultand rugamintea sihastrului Ioan Colibasul, ii darui lui si urmasilor sai acest munte, care de acum inainte incepe a se numi Sfantul Munte. Privilegiul acesta al lui Vasile Macedon, il intari si imparatul Leon Inteleptul. Pe langa sihastrii, mai venira apoi si chinovitii, care incepura sa zideasca manastiri.

Ca organizator al Sfantului Munte este considerat Atanasie din Trapezunda, care impreuna cu alti ravnitori de viata monahiceasca, intemeiaza Manastirea Marea Lavra, pe la anul 963. Pentru viata sa, plina de evlavie si cuviosie, Atanasie, ca si Petru Athonitul, este trecut in randul sfintilor.

Interzicerea intrarii femeilor in Sfantul Munte. Dupa o veche traditie, pastrata prin viu grai, se povesteste ca, Plagudia, sotia imparatului Teodosie cel Mare, trecand cu corabia de la Roma spre Constantinopol, s-a abatut si pe la Muntele Athos spre a vedea Manastirea Vatoped, zidita de catre sotul sau.

Primita in port de catre monahi, a mers pana in tinda Bisericii, unde este pana astazi Icoana Maicii Domnului numita "vie". Aici auzi o voce tunatoare: "Opreste-te si intoarce-te inapoi caci eu sunt imparateasa muntelui acestuia. Pentru ce ai venit sa tulburi linistea supusilor mei? Sa stiti ca de azi inainte, nici o femeie nu va mai calca pamantul sfant al acestui munte".

Auzind aceste cuvinte, imparateasa Plagudia cazuta cu fata la pamant, pocaindu-se de indrazneala ce a avut, darui manastirii odoare scumpe dupa care a plecat la Constantinopol. De atunci si pana azi, nici o femeie n-a mai intrat in republica monahilor a Sfantului Munte Athos.

Prin secolul al XI-lea, Athosul isi pierde caracterul de asezamant imparatesc, curat bizantin. Atunci rusii intemeiaza aici Mananstirea Sfantul Pantelimon, numita Rusicon, cu slujba ruseasca de pe carti slavonesti, pomenite inca pe la 1143. In curand se infiinteaza si manastirea sarbeasca Hilandar, o frumoasa manastire bulgareasca si un frumos schit romanesc: Prodromu.

In secolul al XV-lea, Imperiul Bizantin se prabuseste iar cel Otoman preia conducerea. Turcii devasteaza cateva manastiri athonite, insa cele mai multe raman in picioare. Numarul monahilor scade din ce in ce mai mult, insa incepand cu secolul al XIX, numarul acestora creste din nou, odata cu venirea multor nevoitori din Rusia, Bulgaria, Romania si Serbia.

Dupa caderea Consantinopolului, Muntele Athos a stat cinci sute de ani sub stapanire otomana. In aceasta perioada, grija intretinerii Athosului a trecut aproape in intregime pe seama celor doua tari romane - Moldova si Tara Romaneasca. Domnii romani trimiteau sub forma de danii anuale in bani, sumele necesare platii birului catre turci, pentru a-si asigura un oarecare statut de libertate, deasemeni pentru intretinere si reparatii. Se pastreaza pana azi numeroase documente romanesti de danie in tezaurul fiecarei manastiri atonite.

In anul 1912, turcii sunt fortati sa plece de pe aceste meleaguri, si dupa un scurt conflict intre Grecia si Rusia asupra suveranitatii Sfantul Munte, peninsula primeste autonomie in cadrul Greciei, dupa Primul Razboi Mondial. In anul 1926, Sfantul Munte Athos este declarat republica monahala ortodoxa autonoma in cadrul Greciei.

Cele 20 de manastiri atonite sunt urmatoarele: Manastirea Marea Lavra, Manastirea Vatoped, Manastirea Iviron, Manastirea Hilandar, Manastirea Dionisiu, Manastirea Cutlumus, Manastirea Pantocrator, Manastirea Xiropotamu, Manastirea Zografu, Manastirea Dochiariu, Manastirea Caracalu, Manastirea Fileteu, Manastirea Simonos Petras, Manastirea Sfantul Pavel, Manastirea Stavronichita, Manastirea Xenofont, Manastirea Grigoriu, Manastirea Esfigmenu, Manastirea Sfantul Pantelimon si Manastirea Constamonitu. Pe langa marile manastiri mai functioneaza si 12 schituri si o multime de chilii monahale ortodoxe, in care traiesc mai mult de 1.500 de calugari ortodocsi.

Manastirea Sfantul Pavel - scurt istoric

Manastirea athonita Sfantul Pavel, a 14-a in ierarhia celor 20 de manastiri athonite, este o manastire cu viata de obste, in anul 1990, in aceasta vietuind si nevoindu-se un numar de 91 de calugari. Monahii impletesc munca cu rugaciunea, spre o tot mai mare induhovnicire a vietii lumii.

Intemeietorul ei este Sfantul Pavel din Xiropotamu (fiu de imparat) retras aici cu cativa calugari in sihastrie, fiind locuri de mare liniste. Manastirea apare in documentele scrise inca din anul 972, apoi in anul 1269.

Sfantul Pavel a intemeiat manastirea si a stat ca egumen 45 de ani, fiind chemat la Constantinopol pentru oarecare pricini imparatesti, a murit pe drum, in corabie, fiind in varsta de 110 ani. Dupa ce a ajuns corabia la Constantinopol, crestinii capitalei i-au luat sfantul trup si l-au ingropat cu mare cinste.

Manastirea Sfantul Pavel primeste un loc printre celelalte manastiri athonite incepand cu anul 1370, multumita interventiei calugarilor sarbi Gherasim Radonia si Antonie Pegases. Manastirea este situata pe o vale adanca, chiar sub Varful Athon. Manastirea a fost intemeiata in secolul al X-lea, pe locul unei chilii mai vechi, de catre Sfantul Cuvios Pavel Athonitul, contemporan cu Sfantul Atanasie Athonitul.

Distrusa de pirati si cruciati de mai multe ori, manastirea a fost rezidita cu ajutorul domnilor sarbi si romani. A fost zidita din temelie din marmura cioplita, de Ioan Constantin Basarab si Constantin Brancoveanu. Acesteia i-a fost inchinata si Manastirea Jitianu, din judetul Dolj. Iar Dabija Voda, cu sfatul tarii i-a inchinat la 1664 februarie 19, Manastirea Todireni.

Dintre ctitorii romani care au ajutat la intretinerea si renovarea manastirii, amintim pe cei mai importanti: Sfantul Stefan cel Mare construieste un baptisteriu, renoveaza biserica centrala si construieste un apeduct. Fratii Craiovesti dau ajutor anual cate 2.000 aspri, Neagoe Basarab construieste turnul de aparare si zidurile de incinta. Sfantul Constantin Brancoveanu construieste paraclisul Sfintii Imparati Constantin si Elena si reinnoieste chiliile manastirii.

Biserica centrala a manastirii a fost construita intre anii 1839-1844, fiind inchinata Maicii Domnului. Biserica are o arhitectura simetrica, in pridvorul acesteia aflandu-se doua mici capele, una inchinata Sfantului Pavel si alta Sfantului Gheorghe. In apropierea bisericii se mai afla si alte 10 capele, alaturi de un turn ridicat in anul 1522.

De aceasta manastire depind Schitul romanesc Lacu si Noul Schit. Manastirea are zece paraclise, trei in incinta si sapte in afara. Schitul romanesc Lacu este un schit mic cu viata de sine, cu o frumoasa biserica de piatra, avand hramul Sfantul Mucenic Dimitrie. Schitul a fost infiintat in secolul al XVIII-lea de cativa calugari de la Neamt, Caldarusani, Cernica si din manastirile basarabene.

La inceputul secolului al XIX-lea, Schitul Lacu avea peste 30 de chilii in care se nevoiau pana la 80 de calugari sihastri si era a doua asezare monahala romaneasca din Sfantul Munte Athos, dupa Schitul Prodromul care numara pe atunci peste 120 de monahi.

Manastirea poarta hramul, Intampinarea Domnului si are doua icoane facatoare de minuni si o bucata din "Trestia" pe care i-a dat-o in mana Mantuitorului spre batjocura Irod. Aci se afla o cutie de argint cu "Darurile" care le-au adus magii Domnului la Betleem (aur, smirna si tamaie): 14 bucati aur, 62 bucati smirna si tamaie insirata pe sarma.

Manastirea Sfantul Pavel mai pastreaza si o bucata din Sfanta Cruce, particele din Sfintele Moaste de la Constantin cel Mare, Sfantul Silvestru, Sfantul Haralambie, Sfantul Trifon, Capul Sfantului Teodor Stratilat, Piciorul Sfantului Grigorie Teologul si altii.

Libraria manastirii pastreaza 495 de manuscrise si 12.500 de carti. Biblioteca Schitului Nou pastreaza si aceasta un numar de 200 de manuscrise. Biblioteca mai pastreaza si numeroase documente vechi de danie, dintre care unele sunt romanesti.

Teodor Danalache

Pe aceeaşi temă

29 Iunie 2018

Vizualizari: 22376

Voteaza:

Manastirea Sfantul Pavel - Athos 5.00 / 5 din 1 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE