Lavra cea mare de la Vatoped

Lavra cea mare de la Vatoped Mareste imaginea.

In primul meu pelerinaj la Muntele Athos am mers la Manastirea Vatoped cu aceeasi bucurie cu care am mers in toate celelalte. Nu intrezaream atunci ca ea va deveni cea mai apropiata sufletului meu. Iar daca cineva m-ar intreba acum "De ce?“, as spune ca motivul sunt cei ce vietuiesc acolo in deplina randuiala si mai ales cu multa dragoste.

Manastirea Vatoped

Manastirea Vatoped, a doua in ierarhia manastirilor athonite, dupa Marea Lavra, a fost construita, asa cum ne spune traditia, de insusi Sf. Imparat Constantin cel Mare (324-337). Distrusa apoi de Iulian Apostatul, ea ar fi fost rectitorita de Teodosie cel Mare (379-395) in semn de multumire catre Maica Domnului pentru salvarea minunata a fiului sau, Arcadie. Legenda ne spune ca acesta calatorea cu o corabie care a naufragiat in apropierea fostei Manastiri Vatoped, iar Maica Domnului a fost cea care l-a salvat in mod minunat aducandu-l la tarm, langa o tufa de maracini. De aici si numele manasirii - vato (tufa) si paedion (copil). Manastirea este inchinata Bunei Vestiri - 25 martie.

 

In veacul al 10-lea, manastirea a fost distrusa de pirati si recladita apoi de Atanasie, Nicolae si Antonie, trei oameni instariti, veniti din Adrianopole cu intentia de a se calugari si a ridica o manastire cu averea lor. Sf. Atanasie Athonitul a fost cel care i-a indreptat catre ruinele Manastirii Vatoped.

Multi sfinti si oameni mari ai vremii lor si-au legat numele de aceasta manastire. Dintre acestia suntem datori a pomeni macar pe Sfintii Grigore Palama si Maxim Grecul. Se cade sa mai spunem ca printul Serbiei, Simeon Nemanja, si fiul sau, Sava, s-au calugarit aici; la fel si imparatul bizantin Ioan al 4-lea Cantacuzino, tuns ca monah cu numele de Ioasaf.

Imensa arhiva a Manastirii Vatoped pastreaza hrisoave de la imparatii bizantini si patriarhii Constantinopolului, de la printii Serbiei si tarii Rusiei si nu mai putin de 14000 de documente care marturisesc despre purtarea de grija a vrednicilor de pomenire voievozi ai Tarilor Romane. Biblioteca manastirii numara cca 40000 de carti tiparite si 2000 de codice manuscrise. Intre acestea se pasreaza unele de o valoare inestimabila pentru cultura si istoria universala, din care mentionam numai cea mai veche copie a Geografiei lui Ptolemeu (sec. 13) si o copie din secolul 9 a Psalmilor lui David, purtand pe prima pagina semnatura imparatului Constantin Monomahul.

Manastirea Vatoped adaposteste si cateva din cele mai de pret odoare ale sfintei noastre ortodoxii. Aici se pastreaza Braul Maicii Domnului, o parte din Sf. Cruce a Mantuitorului si o parte din trestia cu care I s-a dat buretele cu otet, o cruce a Sfantului Constantin cel Mare, sfinte moaste cum ar fi capul Sfantului Ioan Gura de Aur si cel al Sfantului Grigorie de Nazianz, acesta din urma ferecat la 1709 de Maria Doamna, sotia lui Serban Cantacuzino.

Icoanele facatoare de minuni ale Maicii Domnului care se pastreaza la Vatoped, 7 la numar, sunt: Vimatarissa (Altarita), Paramythia (Mangaietoarea), Pantanassa (Vindecatoarea de cancer), Elaiovrytissa (Iz voratoarea de untdelemn), Antiphonitria (Impotriva-glasuitoarea), Esphagmeni (Cea Injunghiata) si Pyrovolitheisa (Cea Impuscata). Istoria manastirii se impleteste cu istoria acestor icoane minunate, prin care Maica Domnului ne-a dat semne ale dragostei sale, ferind manastirea de atacurile piratilor, inmultind untdelemnul in camarile acesteia si vindecand de boli sau pedepsind indrazneala unor vietuitori din manastire, a Imparatesei Placidia sau a turcilor. Vom reusi, poate, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa publicam istoria fiecarei icoane in numerele viitoare.

Ajutoarele romanesti la marea Lavra a Vatopedului

Alaturi de Ierusalim, Sinai si Meteore, de Patriarhiile de Constantinopol, Alexandria si Antiohia, Manastirea Vatoped si restul manastirilor din Athos s-au bucurat de sprijinul si ocrotirea voievozilor din Tarile Romane. Astfel Sfantul si Marele Voievod Stefan al Moldovei a ridicat la Vatoped arsanaua (portul) pentru corabii. Pisania acesteia (basorelief in marmura alba), asezata acolo la 1496, il infatiseaza pe domnitorul ctitor inchinand-o Maicii Domnului cu Pruncul in brate. Pisania poate fi vazuta si astazi, in latura dinspre mare a cladirii. Neagoe Basarab a zidit o biserica cu hramul „Sfantului Brau al Maicii Domnului“, o pivnita mare, vinaria, hambarele, bucataria si camari pentru paine. Tot el a reconstruit turnul Prea Sfintei Fecioare si a acoperit biserica cea mare cu plumb. In Viata Sfantului Nifon ni se mai spune ca Neagoe Basarab a daruit Manastirii Vatoped un mar de aur cu pietre pretioase, pentru icoana Maicii Domnului Vimatarissa, care insa nu s-a mai pastrat pana in zilele noastre. Alexandru Lapusneanul, Ieremia Movila si Vasile Lupu au ajutat si ei cu mari danii si mosii. Este precizat ca Sfanta si Marea Manastire Vatoped a avut nu mai putin de 24 de metocuri (manastiri inchinate) in tarile romane, cele mai de seama fiind Golia (Iasi), Slatina (din jud. Suceava) si Precista (Galati).

 

Vorbeam la inceputul acestui text despre deplina randuiala si dragostea care domneste in Manastirea Vatoped. Desi aceasta manastire este intre cele grecesti de la Sfantul Munte, am cunoscut aici parinti din toate colturile lumii: din Statele Unite, din Australia, din Anglia, din Franta, din Brazilia. Si cea mai mare bucurie este ca aici si-au gasit linistea si foarte multi parinti romani. Sa nu uitam ca tot de Manastirea Vatoped tine si schitul romanesc Colciu, avand o mica obste condusa de parintele nonagenar Dionisie Ignat, un mare om duhovnicesc al vremurilor noastre.

Desi zilnic vin la Vatoped zeci de scrisori din tara ale celor care ii roaga pe parinti sa fie pomeniti la slujbe, sau cer ca sa li se trimita o cordeluta atinsa de Braul Maicii Domnului, mai publicam o data adresa Manastirii Vatoped, pentru aceia care nu o au inca: I.M.M. BATOPAIDIOU 63086 Karyes, GRECIA.



Silviu-Andrei Vladareanu

Pe aceeaşi temă

29 Iunie 2012

Vizualizari: 18018

Voteaza:

Lavra cea mare de la Vatoped 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE