Manastirea Schimbarea la Fata
Marele Meteor
Marele Meteor, adica Manastirea Schimbarea la Fata a lui Hristos, este cea mai faimoasa manastire a Complexului monahal de la Mereora; ea s-a construit pe stanca ce se gaseste in extremitatea vestica a padurii de pietre si este cea mai mare din regiunea Meteorei.
Stanca pe care se inalta manastirea are inaltimea de 613 metri de la nivelul marii si 415 metri de la albia raului Pinios, iar suprafata sa superioara, unde se afla manastirea, este de aproximativ 50 de streme (1 strema = 1.000 m.p.).
Pe partea urcusului are inaltimea de 250 metri iar cele 115 trepte abrupte si neregulate conduc la intrarea manastirii care este cunoscuta ca Marele Meteor. Scarile de sfoara astazi sunt desfiintate si plasa agatata din turnul special construit transporta numai obiecte si din cand in cand pelerini credinciosi varstnici.
Urcand scara intalnesti la stanga Schitul Sfantului Atanasie, fondatorului manastirii, o constructie mica si simpla, infundata in totalitate in stanca. Continuand urcarea ajungi la manastire.
Pana in anul 1923 ascensiunea se facea cu scari de sfoara succesive si cu plasa. Mai tarziu s-au cioplit in stanca culuare si trepte si astfel vizitatorul ajunge astazi usor la manastire. Prima cladire pe care o intalnesti este turnul vechi cu scripetele, cuptorul precum si diferite chilii.
Marele Meteor - scurt istoric
Manastirea a fost construita prin munca si pe cheltuiala binecuvantatilor Atanasie si Ioasaf, in anul 1388, si este cea mai reprezentativa manastire din tot ansamblul de la Meteora. Sfantul Atanasie, venit din Athos, a intemeiat pe stancile Meteorei o mica sihastrie.
In prima chinovie a Sfintei Meteora, succesor si impreuna ctitor cu Sfantul Atanasie a fost Cuviosul Ioasaf (1350-1423), fostul imparat bizantin Ioan Vresis Paleologul. Ulterior, in 1541-1542, asezamantul a fost renovat si completat de calugarul Simeon si ucenicii sai.
In secolele XVI-XVIII manastirea numara pana la 300 de monahi si eremiti, fiind o chinovie exemplara. Cu timpul, numarul crescand al monahilor a facut din aceasta micuta biserica o adevarata lavra. Slujirea din aceasta biserica a fost savarsita, fara intrerupere, pana in zilele noastre.
Tot Sfantul Atanasie a inceput si constructia Bisericii Schimbarea la Fata, terminata ulterior de Ioasaf si Simeon. Aceasta biserica este cea mai veche si impunatoare din tot ansamblul Meteorelor, iar fresca interioara, de mare calitate artistica, apartine scolii cretane, ajunsa la culme in secolul al XVI-lea.
Marele Meteor - biserica centrala
Mareata cladire a manastirii este Biserica centrala care se numeste "Katholikon" (insemnand "naos") si este inchinata Schimbarii la Fata a lui Hristos. Mareata si impunatoare, aceasta se ridica in centrul intregului complex de cladiri, avand 42 de metri lungime si 24 de metri inaltime.
Din punct de vedere arhitectural aceasta este o Biserica cu turla in cruce, turla cu douasprezece fete si cavitati laterale. Naosul este impartit in pronaosul extern, pronaos, biserica propriu-zisa si Sfantul Altar care constituie un exemplu deosebit al celei de a doua si a treia perioade a arhitecturii bizantine.
Sfantul Altar, care candva constituia primul naos al manastirii, este o biserica mica bicolonala in forma de cruce cu turla ce si-a pierdut pronaosul atunci cand s-a construit biserica cea mare. Biserica cea mare are lungimea de 10 metri si a fost construita in anul 1382, de catre intemeietorul manastirii, Sfantul Atanasie.
Mai tarziu, prin anul 1388, ea a fost completata de catre Ioasaf si, in anul 1484, a fost pictata. O inscriptie relativa se afla pe peretele de rasarit al altarului, deasupra osuarului, unde dupa cum se pare candva exista o usa si citeaza:
"S-a ridicat din temelii si s-a construit aceasta Biserica Sfanta si prearespectata a Domnului si Dumnezeului nostru Isus Hristos, din truda si cheltuielile cuviosilor nostri frati, Atanasie si Ioasaf, ctitori in anul 1388 si a fost pictata, cu patriciparea si osteneala celui de-al doilea frate, in noembrie 1484 indictio II."
Biserica propriu-zisa este luminoasa si pictata. Din inscriptii pastrate pana in zilele noastre, cat si din alte marturii, se certifica faptul ca biserica a fost construita in anul 1552, in perioada energicului egumen Simeon.
Iconostasul naosului, de o deosebita arta, este sculptat in lemn si aurit. Acesta a fost realizat in anul 1791 si cuprinde reprezentari din lumea vegetala si animala. Sub crucea iconostasului si deasupra portii centrale a altarului exista inscriptia: "In timpul egumenului Parthenios si din munca lui Constantinos Anakopitis Costas Metsovitul, 1791 august 6."
Sub aceasta inscriptie si in jurul portii centrale a altarului alte inscriptii arata ca in anul 1635, calugarii manastirii au platit pentru constructia portii centrale a altarului si mesterul ce a executat-o se numea Ioan. Alte inscriptii din iconostas vorbesc si despre arhiereul Paisios si staretul (egumenul) Parthenios in timpul carora s-a construit iconostasul.
Picturile iconostasului, de o tehnica deosebita, au fost pictate cu ou. Unele dintre ele au fost realizate cu arta deosebita a ciocanului. Tronul despotal, realizat la anul 1617, este din lemn si prezinta diferite reprezentari din lumea vegetala. Reprezentarile sunt facute din marmura si fildes prin tehnica intercalarii.
Cele doua pupitre ale bisericii sunt din lemn, cu diferite desene din marmura si fildes. Pe unul dintre ele se mentioneaza ca au fost realizate in timpul staretului Parthenios si al arhontelui Kalinikos protopsaltul.
Pronaosul naosului central cu cele 9 mici boite este spatios si se sprijina pe patru coloane. La dreapta in adancime se afla mormantul ctitorilor. Deasupra mormantului sunt infatisati ctitorii Ioasaf si Atanasie tinand Manastirea Schimbarea la Fata.
Pronaosul extern este spatios, impodobit cu putine picturi murale si cu "trivlia" adica farfurii de diferite forme. Intrarea in biserica propriu-zisa se afla in centrul pronaosului extern. La stanga instrarii, la inaltime mica exista inscriptia: "A fost ridicata aceasta preacinstita Biserica a Schimbarii la Fata a Domnului nostru Isus Hristos, cu participarea si truda fratilor existenti, anul 1544-1545."
Marele Meteor - frescele
Biserica Schimbarea la Fata este pretutindeni acoperita de sinteze iconografice, inspirate din ciclul istoric cat si din cel dogmatic si liturgic al Bisericii noastre. Compozitiile sunt animate de un puternic suflu artistic, de indemanare si plasticitate.
De asemenea sunt remarcabile in ceea ce priveste pictura, senzatia de culoare si redarea amanuntelor. Ornamentarea grafica a Sfantului Altar este minunata, cu reprezentari exceptionale realizate la fel ca si celelalte din biserica, de catre un priceput pictor de icoane. Atat picturile Bisericii propriu-zise cat si cele ale pronaosului cu vestitele martiruri ale sfintilor, dovedesc caldura si expresivitatea artistica.
Din nefericire pictorul nostru de icoane ramane necunoscut. Parerile specialistilor nu sunt complet de acord, se pare insa ca conchid la opinia conform careia picturile murale ale naosului central de la Meteora - Schimbarea la Fata - trebuie sa fie ultima lucrare a vestitului pictor de icoane cretan Teofanie.
In afara de naosul central, Manastirea Marelui Meteor, mai are inca trei bisericute mai mici care au fost construite in ani diferiti. Cea dintai este a Sfantului Ioan Prodromul - Botezatorul - ("prodromos" = "deschizatorul de drumuri", adica "inainte-mergator"). Iconostasul acesteia este sculptat in lemn, cu diferite picturi murale si apartine secolului al XVI-lea.
Cea de-a doua bisericuta este a Sfintilor Imparati Constantin si Elena. Aceasta are iconostasul sculptat in lemn si a fost cladita in anul 1789. Picturi murale nu exista in aceasta a doua biserica. La intrare se gaseste o inscriptie incrustata in zid in legatura cu construirea bisericii.
In sfarsit, cea de-a treia biserica este cea a Sfantului Atanasie, ctitorul mai-sus amintit, care se gaseste in apropierea intrarii manastirii. Aceasta este Schitul despre care spuneam ca se gaseste imediat in stanga intrarii in manastire. Este o constructie mica si simpla, infundata in totalitate in stanca.
Marele Meteor - trapeza si muzeul
Cand manastirea avea multi calugari, acestia foloseau incapatoarea Trapeza care astazi a devenit Muzeu. Este vorba de vechea Trapeza a manastirii care se pastreaza in stare foarte buna.
Trapeza-muzeu are o lungime de 35 de metri si o latimea de 12 metri. Cinci coloane sustin acoperisul care se imparte in patru bolti simple si doua duble decorate cu meandri si alte forme in special geometrice. In cavitatea Trapazei este infatisata Nascatoarea de Dumnezeu intre ingerii Mihail si Gavriil.
O inscriptie aflata in dreapta trapezei, la intrare, indruma pe vizitator: "A fost ridicata din temelii prezenta trapeza prin participarea si cu osteneala fratilor prezenti si cu cheltuielile lui kyr Simeon Calugarul, luna august anul 7065 de la facerea lumii, si 1557."
Spatiul acestei trapeze, cu suprafata de 190 metri patrati, a fost astazi transformat in Muzeu si ocroteste acum bunuri de valoare, lucrari de mare rabdare si insistenta. Intre obiectele pretioase expuse, care pot fi admirate de vizitator, sunt: cruci si sipete, epitafuri si icoane, potire sfinte si evanghelii, toiaguri arhieratice si odajdii sfinte, miniaturi si alte inscrisuri de mare valoare istorica si artistica.
Mentionam, in mod special, o cruce sculptata in lemn, opera a calugarului Daniil, caruia i-au trebuit zece ani pentru a o sculpta. Cuprinde numai pe o singura parte zece imagini cu figuri multiple si douazeci si patru de imagini cu figuri unice.
Dintre nenumaratele icoane portabile de mare valoare semnalam "Umilinta Extrema", "Nascatoarea de Dumnezeu Plangatoare", "Atingerea lui Toma", Evanghelistii si altele asemenea relicve. In spatele trapezei se afla spitalul manastirii.
Teodor Danalache
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.