Mausoleul Santa Constanza

Santa Costanza este un mausoleu imperial aflat in Roma. Acest mausoleu, asemenea si altora de tipul lui, a ajuns sa fie folosit pe post de biserica. Dubla utilizare a monumentului reiese si din numele sub care este cunoscut acesta - Mausoleul Santa Costanza sau Biserica Santa Costanza.
 

Aceasta cladire fascinanta infrumuseteaza imprejurimile orasului inca din secolul al IV-lea. In interiorul ei, biserica pastreaza unele dintre cele mai vechi artefacte crestine pastrate pana astazi. Dintre acestea numim minutioasele mozaicuri.
 

Numele mausoleului - Santa Costanza - provine de la cel al fiicei imparatului Constantin cel Mare. Cea mai mare dintre fiice purta numele de Constantia, insa numele este intalnit si sub forma de Constantina sau Costanza - aceasta a murit in anul 354.
 

Izvoare istorice precum "Cartea Pontificala” sustin ca tanara Constantia a cerut ca pe acest loc, aflat in apropierea domeniului imperial, sa fie ridicata o cripta funerara (tip hala). Aceasta dorinta a fost imbratisata si de catre tatal ei, Sfantul Constantin cel Mare.
 

Aceasta cladire este regasita astazi in ruinele din apropierea mausoleului. Hala funerara se aseamana cu celelalte de acest gen ridicate de Constantin. Cladirea a fost inchinata Sfintei Mucenite Agnes.
 

Aceleasi izvoare istorice afirma faptul ca imparatul Constantin a ridicat aici si un Baptisteriu, locas in care au si fost botezate fiica Constantia si matusa acesteia, Elena. Botezul a fost savarsit de catre papa Silvestru al Romei. Pentru un timp, mausoleul a fost confundat cu acest Baptisteriu, insa ultimele excavari realizate sub mausoleu, in anul 1992, au scos la lumina ruinele unei cladiri de plan triconc - aceasta se crede a fi cladirea Baptisteriului.
 

Cercetatorii sustin ca lucrarile la hala funerara si la Baptisteriu au inceput intre anii 326 (ultima vizita a imparatului Constantin la Roma) si 329-330 (moartea surorii lui Constantin).
 

Dupa moartea Constantiei, in anul 354, trupul acesteia a fost adus din Bitinia pentru a fi inmormantat in Roma. Mult timp s-a crezut ca aceasta a fost depusa in interiorul mausoleului, insa se crede totusi ca monumentul nu era inca terminat la acea data. Locul inmormantarii este fie cladirea de plan triconc, fie absida halei funerare, care astazi este ruinata.
 

Mausoleul rotund care poate fi vazut astazi pe acest loc a fost ridicat probabil intre anii 360 si 270. In pofida numelui acestuia, Mausoleul Santa Costanza a fost ridicat cel mai probabil pentru sora mai tanara a lui Constantin - Elena, care era casatorita cu imparatul Iulian Apostatul (imparat intre anii 361-363).
 

Stiut fiind faptul ca sora si sotia celor trei imparati ai vremii (Constantius, Constantin si Iulian), Elena, avea mare reputatia in acea vreme, se intelege necesitatea de a se fi ridicat un loc special, monumental, pentru ingroparea acesteia. Coloanele mausoleului au fost ridicate in baza arhitecturii romanice, iar mozaicurile (o mare parte dintre ele inca intacte) reflecta imagini atat pagane cat si crestine.
 

Elena a murit candva intre anii 360 si 361 in localitatea Gaul si, asemenea Constantiei, trupul acesteia a fost adus si el in Roma, spre ingropare. Elena a fost inmormantata in interiorul mausoleului, loc in care a fost transferat si trupul Constantiei, in momentul in care mausoleul avea sa fie gata.

Papa Nicolae I a slujit Sfanta Liturghie in interiorul mausoleului in anul 865, moment in care monumentul a fost numit si pentru prima data "Santa Costanza”. Monumentul a fost consacrat drept biserica in cursul secolului al XIII-lea.
 

Papa Alexandru IV a luat ramasitele Constantiei, pastrate in vechiul sarcofag, si dupa ce le-a asezat la baza unui altar central, a sfintit locasul in cinstea ei, la data de 12 martie 1256.