Judecarea proceselor

 

Sedinte

Art.123 - Consistoriul pentru judecarea proceselor, tine sedinta in orasul de resedinta al Regiunii sau al fiecarei Eparhii, in camerele ce se destineaza si in zilele si orele hotarate anume. Sedintele vor fi prezidate de persoana anume desemnata, conform art.54 si 60, al.3 din acest Regula­ment. Cancelaria Consistoriului va avea un grefier din personalul Cance­lariei Eparhiale, cu ajutoarele trebuitoare.

 

Art.124 - Orele obligatorii pentru tinerea sedintelor sunt cele ara­tate in citatii.

 

Nu vor fi zile de judecata duminicile si sarbatorile, si nici prima zi dupa sarbatori si duminici.

 

Art.125 - La sedintele Consistoriului nu vor putea asista decat par­tile impricinate cu martorii si aparatorii lor, cum si organul de acuzare.

 

Art.126 - Conducerea dezbaterilor o are presedintele, care tine si buna randuiala. Tot ce va ordona el in aceasta privinta se va executa intocmai.

 

Art.127 - Daca vreo persoana din acelea care asista la judecata va tulbura linistea, va fi chemata la ordine de catre presedinte.

 

In cazul cand nelinistea continua, presedintele va putea inlatura din sala sedintelor pe tulburatori.

 

Art.128 - Daca partile impricinate, direct sau prin aparatorii lor, trec marginile bunei cuviinte si rostesc insulte sau orice cuvinte necuviin­cioase, presedintele le va chema la ordine pentru prima oara, iar a doua oara le va lua cuvantul.

 

Pentru cazuri mai grave, presedintele Consistoriului va deschide actiune contra persoanelor vinovate.

 

Art.129 - in toate cazurile de necuviinta sau agresiune din partea partilor, procesul va continua sa se judece, cu excluderea insa din sedinta a celor necuviinciosi sau agresivi, contra carora Consistoriul ramane in drep­tul sau de a se folosi si de celelalte cai de raspundere, bisericesti si civile.

 

In cazul cand necuviinta sau agresiunea va veni din partea apa­ratorilor, acestia vor fi deferiti Chiriarhului, conform art.196 din acest Regulament.

 

Art.130 - Cand sunt tulburari, presedintele Consistoriului va putea cere concursul fortei publice, pentru asigurarea ordinii si linistii in judeca­rea proceselor.

 

Instructia si judecarea proceselor

Art.131 - Procesele se vor judeca dupa ordinea intrarii lor, afara de cazuri mai grave, care cer a fi judecate cat mai urgent.

 

Art.132 - La ziua fixata pentru judecata, se vor chema partile impricinate, dupa ordinul presedintelui, de catre unul din ingrijitorii Consistoriului.

 

Art.133 - Daca, dupa constatarea indeplinirii procedurii, una din partile impricinate lipseste, cauza se va putea judeca in lipsa, in cazul cand partea prezenta sau acuzarea nu cere amanarea sau judecarea mai la urma.

 

Prezenta partilor inlocuieste indeplinirea procedurii.

 

Art.134 - Daca ambele parti impricinate lipsesc, judecarea se va amana pentru alta zi, afara de cazul cand exista deja o condamnare judeca­toreasca civila definitiva, in care caz, procesul se va putea judeca dupa actele din dosar.

 

La a doua chemare, procesul se va putea judeca totdeauna, daca se constata ca s-a indeplinit procedura, chiar daca partile lipsesc. Judecata se va face in acest caz dupa actele aflate la dosar, cu aratarea in citatiile adre­sate partilor a acestei dispozitii.

 

Art.135 - In toate cazurile de amanare se va cere si opinia persoa­nei insarcinate cu acuzarea.

 

Art.136 - Partile se vor infatisa in persoana. Ele pot fi asistate de aparatori, care vor fi luate dintre persoanele specificate in acest Regula­ment, la titlul "Acuzare si Aparare".

 

Art.137 - La proces, presedintele va da cuvantul mai intai recla­mantului, dupa care va urma acuzarea.

 

Fiecare parte va avea dreptul de a vorbi de doua ori; in caz de tre­buinta, presedintele poate acorda cuvantul si de mai multe ori. Cand presedintele gaseste necesar, va putea insarcina pe unul dintre membrii Consistoriului, sa faca o dare de seama, fara a-si arata parerea sa.

 

Aceasta dare de seama se va citi in sedinta publica, inainte de ince­perea dezbaterilor.

 

Art.138 - Partile impricinate, direct sau prin aparatori, nu aduc in dezbateri decat chestiuni ce se refera direct la cauza ce este in dezbatere.

 

Presedintele Consistoriului este obligat a opri partile de a introduce alte chestiuni.

 

Art.139 - Apararea facuta personal sau prin aparatori, va putea fi verbala sau in scris.

 

Art.140 - Cand apararea este facuta verbal, functionarul insarcinat de Chiriarh cu functia de grefier, va lua nota despre dezbateri, care se vor consemna in Procesul-verbal minuta al sedintei.

 

Art.141 - Daca acuzarea si apararea se fac in scris, vor fi semnate de persoanele in drept, vor fi citite de ele, iar apoi se vor anexa la dosarul cauzei.

 

Art.142 - Partile pot fi indatorate, dupa imprejurari si dupa inchi­derea dezbaterilor, sa depuna concluzii in scris.

 

Art.143 - Daca partile nu au fost obligate la concluziile de care vor­beste art.142 vor putea fi indatorate a da grefierului o prescurtare din con­cluziile lor motivate, care se va semna de ele si de grefierul Consistoriului.

 

Art.144 - Cand Consistoriul, dupa indeplinirea formelor este lumi­nat asupra cauzei, va declara, prin presedintele sau, inchiderea dezbaterilor.

 

Art.145 - Toate piesele de orice natura, introduse in proces, in cursul dezbateririlor procesului, se semneaza de presedinte.

 

C. Probe si martinii Art.146 - Dovada intr-o cauza adusa in judecata se poate face:

 

a.  Prin martori, cu respectarea dispozitiilor art.91, sub prestare de juramant, care in cazurile cand atrag dupa sine caterisirea, se va face in biserica;

 

b. Prin informatori;

 

c.  Prin acte ale autoritatilor bisericesti, intrucat nu sunt atacate de nulitate;

 

d.  Prin orice act si imprejurari de natura a face convingerea Con­sistoriului.

 

Art.147 - Nu pot fi nici intr-un caz martori:    

           

a. Rudele in linie dreapta ale uneia din parti;

 

b. Fratii si surorile;

 

c.  Unchii, nepotii si verii primari, in linie colaterala, deci pana la gradul IV inclusiv;

 

d. Afinii (cuscrii) in acelasi grad;

 

e. Persoanele declarate de canoane si de legi, incapabile de a marturisi.

 

Art.148 - Se vor asculta ca martori:

a.  Persoanele invocate de parti, direct sau prin aparatori de instanta;

b. Orice alta persoana de care are nevoie acuzarea, dupa aprecierea Consistoriului.

 

Toate aceste persoane trebuie sa satisfaca insa conditiile prevazute de acest Regulament.

 

Art.149 - in cazurile de la lita si b, art.148, partile care invoca martori, vor comunica Consistoriului lista martorilor cu cel putin 15 zile inainte de data fixata pentru judecata.

 

Art.150 - Martorii propusi, conform lita si b, ale art. 148, se vor cita in regula. Citatia va cuprinde ziua si ora, cum si localitatea unde au a se prezenta. in nici un caz nu li se vor comunica chestiunile asupra carora vor avea sa depuna marturie.

 

Art.151 - Ascultarea martorilor se va face separat. in caz de con­trazicere, vor putea fi confruntati.

 

Art.152 - Martorii citati, care nu s-au prezentat inaintea Consis­toriului la prima citare, se vor cita din nou pentru termenul urmator.

 

Martorul care refuza sa execute citatia din rea vointa sau rea cre­dinta, constatata de Consistoriu, se pedepseste conform art.82. Acest lucru se va mentiona si in citatie.

 

Art.153 - Martorii care au depus marturia sub prestare de jura­mant conform art.84-89 la efectuarea anchetei in localitate, nu vor mai fi citati in fata Consistoriului, afara de cazul cand presedintele va capata con­vingerea ca marturia a fost mincinoasa. in toate celelalte cazuri, marturia va fi considerata ca perfect valida.

 

Art. 154 - In ziua fixata pentru infatisare, martorii vor fi introdusi pe rand in sala sedintelor si retinuti pe loc, dupa ascultare. Ascultarea martorilor incepe cu cei propusi de acuzare si sfarseste cu martorii pro­pusi de aparare.

 

Art.155 - Fiecare martor va fi mai intai intrebat de presedinte, intocmai cum prevede art.86.

Art.156 - Martorul, dupa ce-si va face marturia, va depune jura­mantul in Consistoriu, sau in biserica, dupa formula si cu procedura pre­vazuta la art.89.

 

Art.157 - Martorul va marturisi fara sa aiba voie a depune marturia scrisa inainte de audiere.

 

Art.158 - Dupa ascultarea martorilor, se va face un proces-verbal, care cuprinde, sub pedeapsa de nulitate:

 

a. Numele si prenumele, profesia si domiciliul martorului;

b. Aratarea ca martorul ajurat intocmai dupa dispozitia art.84-89;

c. Zisele martorului;

d. Aratarea ca i s-au citit din cuvant in cuvant cele depuse de el si declaratia ca staruieste in ele, semnatura lui, a presedintelui si a grefierului.

 

Art.159 - Daca martorul nu va voi sa iscaleasca, aceasta se va con­semna in procesul-verbal al sedintei, iar el va fi inlaturat.

 

Art.160 - Fiecare martor, dupa ascultarea sa, va ramane in sala sedintelor, pana la sfarsitul sedintei, afara numai daca Consistoriul va hotari altfel.

 

Art.161 - Martorii vor putea fi din nou intrebati ori de cate ori aceasta va fi nevoie, in urma ascultarii altor martori.

 

Art.162 - Partile impricinate, direct sau prin aparatori, judecatorii sau persoana insarcinata cu acuzarea, vor putea pune martorului orice intrebare in legatura cu procesul, prin mijlocirea presedintelui, care este in drept de a autoriza partea si a pune intrebari martorului. 

 

Intrebarile puse martorului se administreaza mai intai din partea celui care l-a propus, apoi de catre partea adversa si de organul de acuzare.

 

Art.163 - In cursul depozitiei, nimeni nu va putea intrerupe pe martor.

 

Art.164 - Daca din instructie ies dovezi grave de marturie mincinoasa sau de mituire de martor, Consistoriul va pedepsi pe martorul respectiv, conform art.82.

 

Art.165 - Daca toti martorii citati nu pot fi ascultati in aceeasi sedinta, cercetarea se va face in alta sedinta, fara alta citatie, cu luare de cunostinta a noului termen de judecata.

 

Art.166-Daca una sau alta din parti va cere sa se aduca si alti martori, Consistoriul va putea acorda prelungirea cercetarii. Nu se va putea j acorda insa de la prima prezentare in fata Consistoriului, decat o singura prelungire pentru fiecare in parte.

 

Art.167 - Daca martorul nu voieste, fara un motiv just, sa martu­riseasca sau sa jure, va fi exclus sau pedepsit conform art.82.

 

Art.168 - Daca un martor din cauza de boala, sau alta impiedicare de forta majora, nu va putea veni la sedinta, presedintele va ordona ca el sa fie ascultat in localitate, tot sub prestare de juramant inaintea unui cleric desemnat de Consistoriu.

 

Art.169 - Cand Consistoriul va avea sa judece persoane deja osan­dite de justitia civila, el se va putea servi fie numai de sentinta civila, fie de depunerile martorilor, fie de alte dovezi produse in justitia civila.

 

In acest caz, Consistoriul va cere de la justitia civila trimiterea do­sarului in cauza; in cazul cand justitia civila nu poate satisface cererea, cel in cauza va fi obligat sa produca copii legalizate de pe actele cerute de Consistoriu.

 

Despre hotarare

Art.170 - Consistoriul, dupa ce va fi lamurit asupra instruirii cau­zei trimise judecatii sale, va da hotararea intemeiata pe actele din dosar si dupa convingerea ce si-a format din dezbaterile urmate.

 

Art.171 - Hotararea va fi motivata pe baza Sfintelor Canoane, cum si pe baza normelor si regulamentelor bisericesti aplicate la cauza judecata.

 

Art.172 - Hotararea se va da cu majoritatea de voturi a celor trei membri. Minoritatea va justifica totdeauna parerea sa.

 

Art.173 - Pentru cazurile care atrag dupa sine caterisirea, hotararea se va da de catre completul Consistoriului, cu unanimitate.

 

Art.174 - Hotararea se va pronunta imediat sau cel mai tarziu in trei zile de la incheierea dezbaterilor, in sedinta, de catre presedinte; iar tri­miterea hotararii Chiriarhului, spre aprobare sau respingere motivata, se va face cel mult in zece zile de la pronuntarea hotararii. in caz de respingere a sentintei, acelasi Consistoriu judeca din nou cauza.

 

Hotararea se comunica de Consistoriu ambelor parti, in termen de 5 zile de la aprobarea ei de catre Chiriarh.

 

Art.175 - Pentru orice caz judecat, se va incheia un Proces-verbal, cuprinzand dispozitiile hotararii.

 

Art.176 - Hotararea iscalita si pronuntata in public are toata pu­terea legiuita si nici un judecator nu-si mai poate retrage iscalitura.

 

Art.177 - Pedepsele prevazute la art.4, par.B, lit.c (depunerea din treapta preotiei) si lit.d (caterisirea) se dau cu drept de recurs in termen de 15 zile de la data primirii sentintei de catre cel in cauza.

 

Toate celelalte pedepse prevazute de prezentul Regulament, apli­cate de Consistoriile Eparhiale, au caracter definitiv si executoriu, dupa aprobarea lor de catre Chiriarh.

 

Art.178 - Grefierul Consistoriului va ingriji ca hotararile redactate si iscalite, sa se treaca intr-un registru special, unde iarasi se vor iscali de presedinte.

 

Art.179 - Nimic pe margini, printre linii, prin adaugiri, prin scur­tari sau cifre, nu se poate scrie in hotarare, sub pedeapsa anularii ei si sanc­tionarea celui vinovat.

 

Art.180 - Fiecare hotarare va cuprinde, sub pedeapsa disciplinara, pentru cel ce se va fi abatut:

 

a. Numele si prenumele membrilor Consistoriului;

b.  Numele si prenumele, domiciliul partilor, calitatea in care se judeca, numele si prenumele aparatorului;

c. Obiectul cererii si apararii pe scurt;

d. Cuprinsul pe scurt al actelor pe care partile le-au infatisat, spre a-si sustine fiecare cererea;

e.  Aratarea ca persoana insarcinata cu acuzarea si-a dat conclu­ziile sau nu;

f. Punctele de fapt si de drept, stabilite de Consistoriu;

g. Motivarea hotararii;

h. Dispozitivul, adica aceea ce judecata hotaraste in virtutea Sfin­telor Canoane, a Statutului de organizare si a regulamentelor bisericesti;

j. Data pronuntarii;

k. Semnaturile membrilor Consistoriului si grefierului.

 

Art.181 - Recursul pentru depunerea din treapta preotiei se adre­seaza presedintelui Consistoriului Eparhial, care, constatand introducerea in termen legal, il inainteaza cu intregul dosar al cauzei Presedintelui Sino­dului Mitropolitan. In caz de caterisire, recursul se indreapta direct catre Sfantul Sinod.

 

Art.182 - Toate hotararile Consistoriilor trebuie sa arate precis pe­depsele ce se dau vinovatului, si nici nu trebuie lasata la intelegerea ca ar fi consecinta a alteia; astfel condamnarile relativ la veniturile bisericesti din parohii, trebuie deosebit aratate in hotarare.

 

Art.183 - Nu dau drept de recurs pedepsele date pe cale disciplinara direct de Chiriarh, prevazute in Regulament, precum si cererile pentru pedepsele prevazute cu drept de recurs si neintroduse in termenul legal.

 

Art.184 - Orice hotarare data de Consistoriul Eparhial, care va fi ramas definitiva, fie din cauza ca cel pedepsit n-a uzat de dreptul de recurs, fie ca a fost data fara acest drept, pentru executare va fi intotdeauna supusa Chiriarhului, de catre consilierul administrativ eparhial, spre a dispune aplicarea ei.

 

Art.185 - Toate hotararile se executa prin autoritatile bisericesti eparhiale.

 

• Primirea in viata monahala
  Publicat in : Organizare B.O.R.
• Despre viata monahala
  Publicat in : Sfaturi duhovnicesti
• Temeiuri dogmatice si duhovnicesti pentru viata monahala de obste
  Publicat in : Organizare B.O.R.
• Sfanta Scriptura in viata monahala
  Publicat in : Credinta
• Viata monahala in viziunea Sfantului Nil
  Publicat in : Credinta