Conducerea manastirii

Art.30 - Conducatorul suprem al oricarui asezamant monahal este Chiriarhul.

Art.31 - Persoanele prin care se exercita carmuirea chiriarhala la fata locului sunt urmatoarele: staretul, egumenul si conducatorul metocului.

 Staretul

Art.32 - Ca imputernicit al Chiriarhului si parinte duhovnicesc al obstii minastiresti, staretul(a), ajutat de egumen, conduce manastirea potri­vit cu sfintele canoane, pravila monahala, hotararile Sfantului Sinod si in­drumarile Chiriarhului locului.

El este ajutat de: Soborul manastiresc, Consiliul duhovnicesc si de invatatura, Consiliul economic si Consiliul de disciplina (judecata).

Soborul manastiresc este alcatuit din toti monahii (monahiile) din manastirile, schiturile sau metocurile apartinand acesteia, impreuna cu rasoforii si fratii (surorile), absolventi ai scolii monahale ori ai scolii de cantareti bisericesti, ai Seminarului teologic sau licentiati in teologie, ori cu alte studii superioare sau medii, avand o vechime de cel putin 3 (trei)  ani in asezamantul monahal respectiv; soborul lucreaza sub presedintia sta­retului (staretei).

Consiliile se aleg de sobor, prin ridicarea de maini, la propunerea staretului(ei), in prezenta delegatului chiriarhal, si se aproba de Chiriarh, cu posibilitatea de realegere.

Art.33 - Staretul se numeste direct de Chiriarh dintre calugarii cei mai vrednici sau, in manastirile cu obste mai mare, dintre primii trei candi­dati alesi de sobor, in cazul cand Chiriarhul a dispus sa se faca alegere.

Staretul (a) va fi numit (a) pe o perioada nedeterminata. incetarea mandatului sau se face:

a) la cererea sa, motivata si aprobata de Chiriarh;

b)  in cazul unor abateri de la normele vietii monahale sau grave deficiente de ordin   

     administrativ-financiar;

c) pentru interese bisericesti superioare.

Art.34 - Daca Chiriarhul dispune alegere, se va avea in vedere urmatoarea procedura:

a) Spre ziua alegerii, se face in biserica Priveghere;

b) A doua zi, dupa Sfanta Liturghie, dandu-se veste prin clopot, se aduna toti parintii in trapeza manastirii unde, de timpuriu, este asezata o masa pe care sunt puse Sfanta Evanghelie, Sfanta Cruce, urnele si cele tre­buitoare pentru scris;

Mai intai se face Te-Deum de multumire cu Polihroniu;

c)  Delegatul Chiriarhului citeste ordinul de alegere de nou staret, apoi lista de candidati propusi, lista alcatuita dupa ascultari prealabile cu Consiliile de conducere si monahii cei mai duhovnicesti si destoinici din manastire;

d) Se face apelul nominal al membrilor votanti: monahi si rasofori cu o vechime de cel putin  3 (trei) ani in acea manastire;

e) Alegerea se face prin vot secret si numai dintre candidatii propusi;

f) Pentru ordine la alegere, se formeaza biroul: delegatul Chiriarhu­lui eparhiot, ca presedinte, si doi secretari desemnati de sobor prin aclamatie;

g) Dupa aceasta, biroul imparte bilete tuturor votantilor, spre a scrie pe ele numele persoanei ce constiinta le-ar spune ca merita a fi povatuitorul chinoviei;

h) Biletele impartite sa fie toate din aceeasi hartie si de marime uni­forma si stampilate. Dupa ce toti au scris biletele, biroul cheama pe rand pe toti votantii sa-si depuna biletul in urna. La sfarsitul votarii, presedintele numara voturile, trecandu-le in a doua urna, apoi unul din secretari citeste biletele, iar celalalt scrie voturile sub numele fiecaruia dintre candidati;

Biroul se pronunta asupra biletelor nedescifrabile, daca pot fi ad­mise sau nu.

i) Primii trei candidati, care intrunesc cele mai multe voturi, sunt con­siderati alesi de sobor.

Lucrarea alegerii se va constata prin procesul-verbal, subscris de birou, si se va inainta

Chiriarhului locului, care va numi pe noul staret, dintre cei trei alesi.

Art.35 - Daca s-ar dovedi ca vreunul dintre monahi intrebuinteaza mijloace necinstite spre a deveni staret pe alte cai decat cele aratate aici sau daca are purtari indoielnice, va pierde pentru totdeauna dreptul de a fi nu­mit staret si, dupa gravitatea cazului, se va canonisi la alta manastire ca un tulburator de randuiala.

Art.36 - Daca in vreo manastire s-ar afla vreun arhiereu retras sau pensionar, el poate fi numit staret direct de Chiriarh. In cazul ca arhiereul respectiv nu este staret, conducatorul manatirii  si soborul trebuie sa-i dea toata cinstea cuvenita demnitatii arhieresti si sa-i asigure toate inlesnirile traiului.

Art.37 - Dupa numire, staretul (stareta) instalat(a) de Chiriarhul  locului sau delegatul sau devine conducatorul acelui asezamant si trebuie  sa i se supuna toti vietuitorii, staretul fiind indatorat a lua in primire, pe  baza de proces-verbal, intreg patrimoniul manastirii (schitului) de care va  raspunde personal.

Art.38 - Indatoririle staretului (staretei) sunt:

a) A randui fiecaruia ascultarea cuvenita, potrivit cu trebuintele manastirii si cu  puterile fiecaruia. Cine nu asculta si nu se supune dispozitiilor lui, cade sub osanda canoanelor monastice;

b) A priveghea ca sfintele slujbe bisericesti sa se oficieze intru totul dupa tipicul  manastiresc. De asemenea, si pravila monahiceasca de la chilii;         

c) A da, prin modul de viata personala si prin toata conduita sa, cel  dintai, pilda de viata duhovniceasca, conform cu regulile disciplinei monahale, statornicita  de Sfintii si Cuviosii Parinti ai monahismului, si sa tina obstii cuvant de  povatuire calugareasca cel putin o data pe luna, in afara de cursurile misionare si duhovnicesti din sarbatori ori din alte zile din cursul saptamanii;

d) Sa nu se deosebeasca de ceilalti prin imbracaminte, prin rasa deosebita sau alte   distinctii exterioare, ci sa poarte haina de acelasi fel ca si ceilalti monahi,  dupa vechile traditii monastice, si sa stea la aceeasi masa cu toti, afara de caz  de boala sau de oarecare ocupatii insemnate;                              

e) Pentru orice abatere a vreunui monah de la canoanele monastice, staretul, mai  intai, dupa invatatura Sfintei Evanghelii, il va sfatui parinteste  si-l va povatui la indreptare. Daca vinovatul nu va asculta si va continua neoranduiala sa, staretul supune cazul Consiliului Duhovnicesc. Daca vinovatul nu s-ar indrepta nici prin conform art.245-248 din Regulamentul instantelor de judecata ale Bisericii Ortodoxe Romane, precum si conform art. 117 si urm. din acest Regulament;

f) Va obliga, pe cantaretii si monahii cu pregatire din manastire, sa predea muzica tipicul, randuielile vietii monahale, tuturor monahilor si fratilor capabili sa le invete;     

g) E dator a vizita schiturile care tin de manastirea sa, pentru cuvant de zidire duhovniceasca, si are dreptul sa fie primit cu cinste si consultat de acestea in  chestiunile lor mai importante, fie duhovnicesti, fie discipli­nare si gospodaresti;

h) Ca presedinte al Soborului manastiresc, staretul este dator a consulta in  probleme importante Soborul si a-i aduce la cunostinta dispo­zitiile autoritatii  bisericesti, Statutul si Regulamentul pentru disciplina monahala etc;

i) Sa gestioneze corect averea manastirii (mobila si imobila), atat direct, cat si prin  delegatii sai, purtand grija deosebita pentru toate bunurile si mai ales pentru cele care fac parte din patrimoniul cultural-national.    

Art.39 - Staretul (stareta) reprezinta manastirea si asezamintele monahale care tin de acestea inaintea instantelor judecatoresti, a tuturor unitatilor administrative si fata de terti.

Art.40 - Potrivit randuielilor monahale, staretul (stareta) este doar administratorul bunurilor manastiresti; altfel, este tot atat de sarac ca toti ceilalti care au depus voturile monahale, fara a dori sa i se creeze sau a-si crea singur privilegii.

Art.41 - Nu este ingaduit staretului si nici unui monah sa posede bunuri personale ca: masini, case, apartamente, garsoniere, terenuri s.a. Aceasta stare contravine randuielilor vietii manastiresti autentice si votu­rilor monahale.

Art.42 - Cand interesele manastirii sau problemele personale impun, staretul (stareta) poate pleca din manastire cu aprobarea verbala a Chiriarhului pentru cel mult 3 (trei) zile, iar pentru o perioada mai mare de timp numai pe baza de cerere motivata, aprobata, in prelabil, de Chiriarh.

Art.43 - In caz cand staretul nu si-ar indeplini pe cat se poate cu sfintenie si strictete indatoririle sale fata de obste si manastire, ci ar duce o viata straina de randuielile stabilite, atunci cel mai in varsta dintre duhov­nicii manastirii va convoca Consiliul Duhovnicesc care, constatand aces­tea, va sfatui pe staret a se indrepta, iar daca staruie in neoranduiala, Consi­liul Duhovnicesc va convoca Soborul care, cu doua treimi de voturi, va hotari si va aduce la cunostinta Chiriarhului, spre cele de cuviinta.

La manastirile de maici, preotul duhovnic este indatorat a atrage staretei atentia pentru eventualele abateri ale unor maici si surori de la viata monahala si, in cazuri exceptionale, chiar si asupra propriilor abateri.         

In cazul repetarii unor astfel de abateri, preotul duhovnic este inda­torat a aduce toate acestea la cunostinta Chiriarhului locului. Stareta, daca constata unele abateri in lucrarea duhovniceasca a preotului duhovnic, va aduce la cunostinta Ierarhului titular.

• Viata de obste
  Publicat in : Pilda zilei
• Viata de obste
  Publicat in : Organizare B.O.R.
• Rugaciunea in manastire
  Publicat in : Organizare B.O.R.
• Nu schimba locul
  Publicat in : Pilda zilei
• Manastirea Ratesti
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: