Manastirea Lainici

In minunatul defileu al Jiului, la 32 de kilometri de Targu-Jiu si la 25 de kilometri de Petrosani, se afla manastirea de calugari Lainici cu hramul Intrarea in Biserica a Maicii Domnului.

 

In secolul al XIV-lea Sfantul Cuviosul Nicodim de la Tismana a fost trimis in Tara Romaneasca pentru a sustine ortodoxia si pentru a da un suflu nou bisericii. El s-a asezat intr-o pestera langa manastirea Lainici. Tot Sfantul Nicodim a ctitorit manastirea Vodita de langa Turnu-Severin si manastirea Tismana, in preajma careia a sihastrit pana la sfarsitul vietii sale pamantesti.

Manastirea Lainici a avut un trecut zbuciumat, credinciosii spunand cu piosenie ca locasul a fost crucificat de mai multe ori, trecand prin grele incercari.

Importanta asezamantului a fost sesizata si de imparateasa Maria Tereza, care, prin generalul Bukow, a distrus intre 1750-1765 (in 15 ani) sute de asezaminte ortodoxe in Transilvania. Schitul, desi nu era in partea imperiului austro-ungar, aflat la cativa kilometri de granita, a cazut victima marii prigoane antiortodoxe a puterii imperiale de la Viena.

La ruinele Lainicilor a fost trimis schimnicul Atanasie, care aduna de pe vaile muntilor o obste de 30 de calugari. Dupa moartea sa, intre 1810 si 1817 o mana de boieri olteni refac schitul, de data asta din piatra, cu ziduri groase de pana la 1 metru.

In cronicile vremii, printre ctitori apare un nume: Stanca Maldarescu, dar care lipseste, in mod surprinzator, de pe pisania asezamantului. In locul ei este gravat Kalistracta, evident numele de calugarie pe care l-a purtat, la sfarsitul vietii, vrednica boieroaica.

Manastirea Lainici a fost construita intre anii 1812 si 1847 de boierii din regiune pe un deal care domina Valea Jiului. Ea adaposteste frumoase fresce interioare datand din 1860 si un iconostas compus din icoane in stil bizantin.

Pandurul Tudor Vladimirescu, care a vrut sa ridice tara impotriva turcilor, s-a ascuns o vreme la manastirea Lainici. Imbracat in straie calugaresti, acesta s-a ascuns pana in ultimul moment. In 1817 turcii au devastat asezamantul, si negasindu-l pe Tudor, au decapitat pe calugarul Maxim, risipind obstea.

Urmarile Primului Razboi Mondial s-au facut si ele simtita. Defileul Jiului a fost locul unor batalii crunte intre armata romana si cea germana, care incerca sa intre in Tara Romaneasca. Armata germana nu se luptau insa numai cu soldatii inamici, acestia cauzand greutati si monahilor si locuitorilor. Nemtii care au campat pentru un timp la manastire au distrus si pangarit biserica, intrand cu caii in sfantul lacas, arzand lemne inauntru, scrijelind peretii si incendiind arhiva care avea 16 metri liniari.

In 1926, cuviosul Visarion Toia a fost trimis, impreuna cu 6 calugari, sa refaca manastirea. Lacasul a fost restaurat integral, recapatandu-si importanta duhovniceasca.

Linistea recastigata nu a durat mult, caci in anul 1947, comunistii au inceput lucrarile la calea ferata Bumbesti-Livezeni. Toata manastirea si imprejurarile acesteia au fost ocupate de brigadieri si armata. Comunistii au inchis manastirea in anul 1961.

Alaturi de vechea biserica a manastirii, cu ajutorul lui Dumnezeu s-au dus la bun sfarsit lucrarile la noua si imensa biserica ce strajuieste incinta actuala. Staretul Ioan Selegean (in prezent Episcop de Harghita si Covasna) incepe o biserica, el insusi facand releveele asezamantului si proiectul de rezistenta, in calitate de inginer - meserie practicata inainte de calugarie. I-a revenit insa arhimandritului Ioanichie Parvulescu datoria si onoarea duhovniceasca de a desavarsi lucrarea, dupa 1994.

Noua biserica din curtea manastirii este unica in lume datorita planului arhitectonic si picturii interioare. In anul 1990 a inceput constructia, care are doua planuri: biserica de la demisol si cea de deasupra ei.

Partea de sus este zugravita de pictorul Grigore Popescu, urmarind istoria Bisericii de dupa persecutii, pana in zilele noastre. Aici apare originalitatea mesajului din fresca: parintele staret a dorit sa zugraveasca chipurile unor sfinti martirizati recent, in zilele noastre. Sunt pictati in primul rand sfintii rusi, ucisi in timpul comunismului, apoi sfinti din tot estul crestin, cazut sub ateism.

Tematica iconografica a bisericii de la demisol va fi destinata, potrivit staretului Ioachim, bisericii din Catacombe: viata crestinilor de la anul 1 pana la anul 313, reprezentand majoritatea Sfintilor si martirilor din istoria bisericii din intreaga lume.

In biserica cea nou construita se afla inca din vara anului trecut icoana Maicii Domnului "Grabnic Ascultatoare", unicat in tara noastra, adusa tocmai de la Muntele Athos. Icoana este neobisnuita prin dimensiunile sale, fiind pictata pe lemn de santal si acoperita cu o mantie grea de argint aurit. Icoana e facatoare de minuni.

In fata altarului, o caseta aurita revarsa puterea multor sfinti ai Rasaritului, cu prezenta unica in Romania, printre care Sfintii Ignatie Briancianinov, Serafim de Sarov ori Dimitrie al Rostovului.

Hramul bisericii mari este Izvorul Tamaduirii, iar de Manastirea Lainici apartine si Schitul Locurele. Pentru clopotnita manastirii, vietuitorii au achizitionat cinci clopote actionate electric.

Loc de pelerinaj al romanilor din toata tara, Manastirea Lainici este supranumita "mireasa din defileu" - defileul Jiului. Manastirea Lainici a primit aceasta denumire datorita fatadei sale de un alb puternic.

• Manastirea Stanisoara
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Turnu
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Mraconia
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania
• Manastirea Cornetu
  Publicat in : Biserici si Manastiri din Romania