Situata pe teritoriul administrativ al comunei Jina (jud. Sibiu), la altitudinea de 1180 de metri, Manastirea Magura a fost ctitorita din 1990. Stareta, monahia Maria Streulea, desi la o varsta respectabila si fara a fi in deplinatatea puterilor fizice, dar cu aceeasi ravna ca si in tinerete, vazand miscarea vremurilor spre mai bine, a pornit cu indrazneala la binecuvantata lucrare si a ales terenul pentru constructie in minunatul peisaj al ”hotarului de sus” al Jinei, unde pasul trece parca din veac in balada...

Pe-un picior de plai, pe-o gura de rai...

Cu o suprafata de 330 de kmp (32.980 de hectare), masurand 35-40 de km pe directia nord-sud si 4-12 km pe axa est-vest, si avand in cuprinsul ei masive muntoase apartinand de Muntii Sebesului, Muntii Cibinului si Muntii Lotrului, Jina este cea mai intinsa localitate din tara. De asemenea, situata la 1000 de metri altitudine, este cea mai inalta asezare compacta de la noi.

Hotarul comunei  este structurat pe trei nivele: hotarul de jos, hotarul de sus si pajistile alpine. Aceste nivele sunt grupate astfel in functie de distanta fata de localitate si in functie de altitudine, care sunt si elemente determinante ale perioadei din an in care animalele sunt mutate dintr-un hotar in altul. Hotarul de jos este situat in proximitatea localitatii. Turmele de oi petrec in acest hotar de la Sf. Dumitru (26 octombrie) pana la Sf. Gheorghe (23 aprilie), dupa care sunt mutate in hotarul de sus, care urca pana pe  la 1300 de metri altitudine. Aici se sta pana la Sanziene (24 iunie - Nasterea Sf. Ioan Botezatorul), rastimp in care se intarca mieii si se tund oile. Dupa Sanziene urmeaza urcarea turmelor pe pajistile alpine. Pentru aceasta de obicei se asociaza mai multe familii si se angajaza ciobani si bacite. Acolo, pe pajistile alpine, deosebit de „grase”, se obtine „branza de-a munte”, de o calitate deosebita. Pasunatul alpin se incheie pe 14 septembrie, de Ziua Crucii, dupa care, pana la Sf. Dumitru, turmele revin in hotarul de jos, incheind astfel un ciclu anual, „transhumanta mica” (cu caracter local, spre deosebire de „transhumanta mare”, in care se ajungea cu turmele pana in Dobrogea si chiar pana in partile Crimeii), strans legat si delimitat de sarbatorile religioase si respectat din mosi-stramosi, pentru ca „asa se cade”. In tot acest rastimp oamenii (Jina are o populatie de 4350 de locuitori) sunt intr-o continua miscare, intre casa din sat (cu toate grijile gospodariei curente) si locurile de pasunat.

Maicuta batrana, cu braul de lana...

Se simtea nevoia apropierii asistentei spirituale de locurile in care acesti oameni isi petrec o mare parte din an, si care nu sunt complet parasite nici iarna; aceasta cu atit mai mult cu cit s-a renuntat la obiceiul ca preotii din comuna sa treaca, primavara, pe la fiecare coliba pentru a stropi cu aghiazma „salasurile” si a face o sfestanie.

Monahia Maria Streulea a imbracat straiele calugariei din frageda tinerete, la Manastirea Ramet, sub numele de maica Tecla. Prin odiosul Decret 410 din anul 1959, cind majoritatea asezamintelor monahale au fost desfiintate si toti vietuitorii sub varsta de 50 de ani au fost obligati sa se intoarca la viata civila, si Manastirea Ramet a fost desfiintata. Dar cei mai multi nu au renuntat la juramantul facut, ci au continuat sa traiasca inlauntrul si in preajma bisericilor, cu credinta si cu evlavie, iar buna lor nadejde care s-a implinit dupa 40 de ani de asteptare. Acesti ani s-au dovedit a fi o piatra de incercare, prin care taria spirituala a celor alungati de la rosturile lor s-a dovedit a fi autentica si de neclintit. Si cum Dumnezeu rasplateste intotdeauna ravna lucratoare, manastirile, golite de obstile lor, lasate in paragina, profanate, sunt acum restaurate si resfintite, si altele mai multe se ridica prin ravna acelorasi supravietuitori care nu si-au pierdut nadejdea, nici „tineretea fara batranete” a duhului.

Loc de monastire, pentru pomenire...

„Am cautat sa nu fie prea aproape de sat, care are doua biserici, cu doi preoti [una dintre ele monument istoric, din vremea regimentelor graniceresti, iar cealalta supranumita „catedrala muntilor”], ci sa fie acolo unde este mai multa ne voie de un loc de reculegere spirituala, intr-un loc pe care l-am ales in hotarul de sus”, spune stareta, monahia Maria. Terenul, situat la o altitudine de 1180 de metri, apartinand lui Vasile Dulau din Jina, jumatate a fost donat, iar jumatate a fost cumparat de maica stareta, cu 200.000 de lei, in anul 1990. Drumul de acces din Paraul Magurii si nivelarea locului s-au facut in anii 1990-1991, iar sfintirea lui pentru biserica s-a facut la 14 octombrie 1991 de catre preotul Pavel Oltean din Jina. Binecuvantarea si sfintirea asezamantului s-a facut la 5 septembrie 1999 de catre P. S. Visarion Rasinareanul.

Biserica, avand hramul „Nasterea Maicii Domnului” (8 septembrie), are forma de cruce, cu fundatia de beton (1992), talpa de stejar si peretii de brad, lemnul fiind lucrat de fratele Ioan Aloman din Sugag - Martinie, in doar 11 luni, astfel ca biserica era deja acoperita in anul 1993. Primii ctitori au fost locuitorii din comunele din preajma: Jina, Sugag, Poiana Sibiului. Personalul manastirii, initial redus, insumeaza in prezent 16 suflete. Preot duhovnic este ieromonahul Nicon Sturza.

Cu Dumnezeu, nimic nu-i greu...

Nu este usor sa inalti o constructie intr-un varf de munte, cu mijloace materiale reduse. Aici, ca si in alte locuri, constructiile par a se fi ridicat in chip minunat, tainic, crescand parca din nimic, cu binecuvantarea harului dumnezeiesc. Maica stareta si cele cateva maicute care au pornit la drum au locuit la inceput intr-un vagon-dormitor lipsit de izolatie termica, practic o carcasa de tabla  rece, apoi in subsolul chiliilor, sub placa de beton. Unde era mai suportabil: in carcasa metalica a vagonului-dormitor, sau in subsolul chiliilor, in care condensul format pe placa de beton, acoperita de zapada, uda asternuturile? Asa au petrecut cateva ierni, pana in 1997, cand au fost terminate chiliile.

Acum, manastirea este in curs de a fi pictata. Mai sunt inca multe lucrari de facut, la chilii, clopotnita, trapeza, se incearca si introducerea curentului elecric, motorina folosita de grupul electrogen fiind tot mai scumpa. Exista si o mica gospodarie din care obstea isi asigura o parte din necesitati, iar in localitatea Dobra - cel mai apropiat sat - a fost ridicata o casa unde, atunci cand conditiile meteorologice fac impracticabil drumul de acces la manastire, se poate innopta, sau se pot depozita temporar provizii si materiale.

Accesul spre manastire este din localitatea Sebes-Alba, pe valea raului Sebes, pana in comuna Sugag. Aici ajunge si drumul care coboara de la Jina, dupa care se continua pe valea Dobrei, manastirea fiind situata la 7 km de satul Dobra. Contul manastirii e RO070BPOS01403055916ROL01, deschis la BancPost Sebes, cod fiscal 10035804, Manastirea Maicii Domnului Magura-Jina.

                                                                                                      Radu CIORA
                                                                                    Lumea credintei, anul III, nr. 6(23)

• Manastirea Fagetel - streasina credintei
  Publicat in : Mitropolia Ardealului
• Biserica din Bunesti
  Publicat in : Mitropolia Ardealului

Aboneaza-te la newsletter

Email

Introdu codul din imagine: