In partile Dridului, aproape de confluenta apelor Ialomitei cu cele ale Prahovei, inceputurile locuirii omenesti coboara in urma cu multe milenii, pana in perioada neoliticului. Dovezile arheologice arata intensa locuire acolo si in epoca bronzului, perioada geto-daca si la inceputurile Evului Mediu romanesc, cultura prefeudala romanesca fiind numita chiar cultura Dridu", dupa situl arheologic cercetat acolo.
Intaia atestare documentara a Dridului dateaza din 28 octombrie 1464, cand voievodul Radu cel Frumos daruia manastirii Snagovului patru mori la Dridih, facute mai devreme de Vlad Voda, parintele lui Vlad Tepes. Sub influenta comunitatii monahale de la Snagov si apoi si a celor de la Dealu si Sarindar, avea sa se desfasoare trecutul insemnatei asezari de la Dridu. Prin secolul al XVI-lea, pe partea de mosie snagoveana avea sa fie intemeiat catunul zis Dridul Snagovului sau Dridu-Snagov, astazi sat component al comunei Dridu. Acolo avea sa fie ridicata, in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, o frumoasa biserica de lemn, in spiritul traditiei stramosesti.
Biserica de lemn, monument istoric si de arta populara, s-a aflat pe vechea vatra a satului Dridu - Snagov, fiind stramutata in locul de astazi in anii "80 ai secolului trecut, cand s-a aflat in pericol de distrugere datorita lucrarilor de amenajare a barajului de pe raul Ialomita. Edificiul a fost ridicat intre anii 1774-1782 de catre Neagu Capitanul de rosiori, in vremea domniei lui Alexandru C.Ipsilanti, dupa cum mentioneaza pisania. A fost reparata in mai multe randuri, la anii 1834,1879, 1895 si 1964, cand s-au efectuat restaurari si intariri indeosebi la altar si la acoperis.
Aflata astazi in dreapta drumului care strabate satul, in apropiere de scoala primara din Dridul Snagovului, biserica este realizata din barne si are plan de nava. Dispune de pridvor deschis, pronaos, naos si altar. Partea superioara a pridvorului este sustinuta de patru stalpi, deasupra intrarii in lacas pastrandu-se pisania scrijelita pe lemn, cu caractere chirilice, pe sapte randuri. Pronaosul este despartit de naos tot prin stalpi ciopliti cu maiestrie de mesterul popular, deasupra acestei incaperi aflandu-se turla, cu un plan patrat si acoperis in patru ape. Podina naosului este semicirculara. Interiorul bisericii nu este impodobit cu pictura in fresca, dar in altar se pastreaza valoroase tablouri de la sfarsitul secolului XVIII si din secolul XIX: Maica Domnului cu pruncul (pe lemn), Iisus Hristos Pantocrator (panza pe lemn), Sfantul Nicolae si Sfantul Dumitru (panza pe lemn).
De remarcat colectia de carti bisericesti pastrata in pronaos, pe rafturi, colectie ce include 15 carti de "la mijlocul secolului XIX, intre care se remarca Mineiul si Triodul, ambele tiparite la anul 1852, sub pastorirea I.P.S.Nifon al Ungrovlahiei.
Alaturi de biserica de lemn din Poiana, aflata astazi la Slobozia, monumentul de la Dridul Snagovului reprezinta, fara indoiala, unul dintre cele mai de seama realizari ale arhitecturii populare ialomitene, o creatie ce asteapta inca sa fie pusa in valoare.
prof. Stefan GRIGORESCU
Baraganul Ortodox
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.