Biserica Sfanta Treime din Pitesti, monument istoric din secolul al XVII-lea, cunoscuta si cu denumirea de "Schitul Bestelei" sau "Biserica de pe Scoroboaia", uitata de timp si redescoperita de oameni, isi recapata incet-incet locul intre monumentele istorice reprezentative ale judetului Arges.

In centrul orasului Pitesti, usor de gasit, puncte de reper fiind Muzeul Judetean Arges, Hotelul Victoria, Hotelul Muntenia si Liceul Zinca Golescu, Biserica Sfanta Treime ofera un cadru linistit, intim, de rugaciune celui care ii trece pragul. O curte interioara imprejmuita de un gard de zid, cu un spatiu verde generos (400 brazi, trandafiri, flori, altar de vara, bancute), ofera si un moment de respiro grabitului trecator al zilelor noastre.

Biserica Sfanta Treime din Pitesti - Schitul Bestelei - este deschisa zilnic, intre orele 08.00 si 17.00, asteptandu-si credinciosii la slujbele zilnice si vizitatorii care nu cunosc inca acest sfant locas.

Biserica Sfanta Treime din Pitesti sau "Schitul Bestelei" - scurt istoric

In Tara Romaneasca, in secolul al XVII-lea, in timpul domniilor lui Matei Basarab si Serban Cantacuzino (1678-1688) se inaugureaza o noua etapa de cautari si de experiente in domeniul arhitecturii bisericesti. Aceste experiente nu privesc tipurile structurale de baza, ce vor fi pastrate in continuare, ci in primul rand modificarea proportiilor si a aparatului ornamental, sub semnul unei viziuni marcate de eleganta si de rafinament.

Biserica Sfanta Treime se inscrie in arhitectura vremii cu turla pe pronaos, armonia volumelor construite, admirabil puse in valoare de vesmantul alb al tencuielilor pe a caror suprafata se lasa descifrate cu usurinta modenaturile arhitectonice si ancadramentele inflorite din piatra la ferestre si la usa de intrare a biserici.

Biserica nu se impune nicidecum prin marimea sa, ci tocmai prin faptul ca nu este o constructie grandioasa, timida rasarind in calea trecatorilor la rascruce de drumuri. Constructia se inscrie in tipul de plan trilobat, fiind construita din caramida, cu ziduri groase de un metru.

Constructia prezinta mai multe faze:

1. Etapa originara (1679-1684). Biserica se compune din altar, naos si pronaos (legate spatial). Altarul este alcatuit dintr-o absida semicirculara la interior si pentagonala la exterior, acoperita cu o semicalota spre est si in continuare doi semicilindri decalati. Arcul triumfal survoleaza catapeteasma de lemn, dar tesirea laturilor sale inferioare poate indica, ori ca in vechime a fost o alta catapeteasma de lemn mai ingusta, ori ca a fost chiar una de zid.

Altarul este luminat printr-o fereastra amplasata in axul est, marginita la exterior de ancadrament de piatra, iar la interior de glafuri drepte acoperite de un arc tronconic. Acest ansamblu al ferestrei este putin retras fata de linia peretelui interior prin intermediul unei nise plate dreptunghiulare specifice acestui monument si o dovada (arhitectonica) de vechime.

Exista nisa proscomidiei scobita in peretele nordic, iluminata de o ferestruica si acoperita cu un arc in semicerc si o nisa diaconicon acoperita cu arc, in acolada, de asemenea o firida cu arhivolta pe peretele dinspre sud si o alta lunga pentru cadelnita, la nord. In timpurile moderne a fost practicata o usa de acces spre exterior langa diaconicon. Altarul are pardoseala ridicata (la nivelul soleei) cu o treapta fata de naos.

Naosul este incununat de o bolta semisferica ce reazama prin intermediul pandantivilor pe 4 arce in plin cintru pe directia punctelor cardinale. Cele patru arce pomenite mai sus se descarca in patru colturi prin pile de zidarie dupa modelul "Manastirea Cozia". In mod suplimentar, arcele nord si sud sunt intarite cu cele doua abside ale naosului (acoperite cu semicalote) ce preiau impingerile laterale ale boltii.

In axul nord - sud al celor doua abside sunt amplasate ferestre de tip arhaic, dupa modelul altarului ce au deasupra cate o supralumina simpla fara retrageri din planul peretilor si astupata cu zidarie catre exterior.

Zona de vest a naosului, deschisa direct spre pronaos aminteste de spatiul unei "gropnite", fara a indeplini aceasta functiune. Este acoperita cu bolta in leagan, penetrata la sud si nord de arce in plin cintru (ca niste lunete) ce sprijina pe pile de zidarie.

Acest spatiu este luminat prin doua ferestre identice celor prezentate, la nord si sud.

Pronaosul propriu-zis se pare ca era izolat mai mult de naos decat in prezent, prin existenta unui zid despartitor si a unei usi (concluzie reiesita din sondajele arheologice). Este acoperit tot cu o bolta semisferica ce se sprijina pe 4 arce laterale cu bazele in console infipte in zidurile vecine si e luminat prin doua ferestre (la nord si sud) dupa modelul originar.

In peretele nord (mai gros, de 1,40 m) este usa si scara spre turnul clopotnita precum si un alt gol ce reprezenta vechiul acces la clopotnita, acum dezafectat De mentionat ca pronaosul este putin decrosat in exterior fata de naos - model Manastirea Argesului.

Intrarea in biserica se facea prin partea de vest a pronaosului, se pare fara pridvor, printr-un superb portal din Piatra de Albesti. Fatadele au fost realizate in stilul epocii prin doua registre de panouri aliniate unele langa altele si separate de ciubuce semirotunde complexe, dupa modelul de la conacul Golestilor, (avand, se pare acelasi mester). Ferestrele prezinta ancadramente cioplite din piatra de Albesti. Forma initiala a turnului - clopotnita nu se cunoaste, cea actuala fiind proiectata in stilul epocii (la restaurarea de dupa 1975).

2. Etapa 1862. In fata pronaosului s-a construit o extindere a acestuia (numita in documente si al doilea pronaos ori exonartex) cu dimensiunile in plan de 5,60 x 5,10 si acoperita cu o bolta semisferica ce reazama pe patru arce descarcate in patru pile de zidarie (ca la naos).

Interiorul este luminat de 6 ferestre, cate doua la sud si nord in partea inferioara si cate o supralumina pe aceiasi pereti. In acest spatiu s-a construit un balcon din lemn pentru cor cu o scara de acces pe peretele nord. Intrarea in biserica se facea printr-o usa taiata in peretele vest. In fata bisericii exista un pridvor mic cu doi stalpi de sprijin.

3. Etapa secolul XX (dupa 1975). In fata bisericii a fost demolat vechiul pridvor si a fost zidit un altul, mult mai spatios, avand in fata 4 stalpi de piatra (inclusiv capitelele si balustrada) si cinci arcade in forma de maner de cos (trei la vest, cate unul la sud si nord). Executia acestui pridvor, deosebit de ingrijita, preia din arhitectura fazei initiale (modenatura, cornisa, etc.) Spatiul interior e acoperit cu o bolta manastireasca foarte pleostita fiind inaltata in mijloc de o bolta semisferica. Ancadramentele originare ale ferestrelor au fost reamplasate la locul lor, iar pentru celelalte ferestre s-au cioplit ancadramente de piatra similare, dar simplificate.

Portalul originar a fost amplasat la intrarea in exonartex (1862), completandu-se piesele lipsa. A fost refacut turnul clopotnita si modenatura fatadelor, inclusiv cornisele. De mentionat ca fatadele etapei 1862 au fost decorate in stilul initial al bisericii cu registre si ciubuce semirotunde, solutie corespunzatoare din punct de vedere estetic, dar nu si istoric. Au fost inlaturate tencuielile de la soclu si trotuarul gros de beton.

Casa cancelarie parohiala a bisericii "Sfanta Treime" construita in jurul anului 1800 a deservit in timp ca locuinta a preotului paroh, birou al acestuia, biblioteca parohiala si chiar ca sediu al Scolii de cantareti bisericesti. Casa este construita din caramida, are trei camere mari si baie, accesul la acestea facandu-se printr-un hol lung de-a lungul cladirii. In momentul de fata cladirea se afla intr-o stare de conservare nu tocmai fericita, dar ne dorim ca in viitorul cat mai apropiat sa o reabilitam si sa ii redam frumusetea de inceput de secol XIX, pe care o merita.

Zidul incintei imprejmuieste curtea bisericii, acesta fiind datat din anul 1654 (ca si in secolele XV - XVI, in cursul secolului XVII principalele eforturi constructive s-au orientat catre amenajarile defensive fortificate, asa se explica existenta unui zid inconjurator la biserica Sfanta Treime), dar vremurile nu au putut sa il pastreze in forma originala, ci a fost reabilitat, folosindu-se la construirea lui caramida si piatra, fiind acoperit cu tigla pe intreaga suprafata.

In zidul actual in anumite parti au fost zidite si zidite si cateva cruci ale vechiului cimitir existent in curtea bisericii cu mult inainte cimitirului nou al orasului.

Biserica Sfanta Treime din Pitesti - Schitul Bestelei - pictura

Pictura se caracterizeaza printr-un perfect echilibru intre figurativ si ornamental, sfintii sunt imbracati in haine simple si sobre, figurile prin caracterul lor monumental, de proportionalitate; ele impresioneaza prin gratia si forta trasaturilor si atitudinilor lor. Sobrietatea, monumentalitatea si echilibrul viziunii compozitionale (decor arhitectonic, personaje si detalii); puritatea de contur a siluetelor, simplitatea grava a gesturilor si atitudinilor, intotdeauna semnificative; expresivitatea si concentrarea calma a figurilor, sugerand intensa traire interioara a personajelor, ale caror figuri, deosebit de vii si de expresive.

Desenul sintetic, cu linia fina, supla si energica, laconica si definitorie, conturand elastic dar ferm, acestea sunt cateva din trasaturile caracteristice, care creeaza atmosfera de mare elevatie spirituala, specifica monumentele de secol XVI si XVII.

Culoarea acestei picturi este de o remarcabila caldura si armonie, predomina brunul inchis, rosu inchis, albastrul, acestea se intrepatrund in nuante armonioase, ceea ce face ca aceasta pictura sa fie totusi reprezentativa, calda si apropiata.

In altar (pictura noua) este reprezentata pe bolta Maica Domnului cu pruncul Iisus, incadrati de doi arhangheli. Pe arcul dinspre vest apare in cheie Dumnezeu Savaot si mai jos proorocii David si Solomon. Sub bolta este o friza cu ierarhi, iar dedesubt un registru cu serafimi flancat spre tampla de jertfa lui Cain si Abel (sud) si a lui Avraam (nord).

Sfintii in picioare de pe hemiciclu sunt arhidiaconii Stefan si Laurentiu si ierarhii Grigore, Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur si Nicolae. In proscomidie predomina pomelnice incadrate in ornamente.

Naosul (pictura de epoca) este incununat in bolta de Iisus Hristos Pantocrator inconjurat de scris ornamental si cete ingeresti apoi pandantive cu evanghelist, iar pe arce medalioane cu mucenici si ornamente. Conca absidei nord are "Coborarea la iad", iar pe pereti este un registru cu mucenici bust, mai jos alt registru cu "Cina cea de taina", "Intrarea in Ierusalim", Rastignirea Domnului" si "Punerea in mormant". Sfintii in picioare sunt mucenicii Sebastian, Dimitrie, Gheorghe si Mercurie.

In mod simetric, in absida sud gasim "Schimbarea la fata", registrul cu martiri, cel cu scene ("Nunta din Cana", "Rugaciunea din gradina", "Ungerea cu mir", "Prinderea lui Iisus") si jos Deisis si sfintii mucenici Teodor Stratilat si Teodor Tiron.

Pe arcul dinspre vest, in intrados gasim medalioane cu martiri, iar mai jos pe pilastri cate un mucenic si ierarhii Spiridon si Vasile (o dispunere neobisnuita pentru ierarhi). Zona dintre naos si pronaos (de aici spre vest este doar pictura noua) e decorata cu scene din care am descifrat "Botezul Domnului". In mod asemanator, arcul dinspre pronaos contine scene cu minuni, pilde si vindecari, iar jos arhanghelii Mihail si Gavril (nord si sud).

Pronaosul are pe Maica Domnului Oranta in bolta inconjurata de cete ingeresti si melozi pe cei patru pandantivi, iar pe arce medalioane cu sfinti si ornamente. Peretele nord prezinta la partea superioara "Intrarea Domnului in Ierusalim" (tema reluata) apoi un registru cu scene ("Marta si Maria", "Femeia desfranata spaland picioarele lui Iisus", "Apararea femeii desfranate") si sfintii in picioare (Cuvioasa Paraschiva, Sf. Marina, Sf. Mc. Varvara si Filofteia).

Pe peretele sud gasim "Nasterea Domnului", "Buna Vestire", "Taierea pruncilor", "Fuga in Egipt" si sfintii in picioare (Sf. Ier. Nicolae, Sf. imparati Constantin si Elena, Sf. Ioan Botezatorul si doi cuviosi in glafurile ferestrei.

Exonartexul este incununat in bolta de "Cina de la Mamvri", scena inconjurata de cete ingeresti, iar in pandantivi patru sfinti melozi printre care Andrei Criteanul si Teodor Studitul. Pe zona superioara a peretilor apar scene din viata Maicii Domnului si din Imnul Acatist (Precum "Nasterea Maicii Domnului", "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului", "Intalnirea Maicii Domnului cu Elisabeta", etc.)

Registrul sfintilor in picioare contine la nord cuvioase precum Nimfodora, Mitrodora si Maica Teodora din Alexandria, iar la sud cuviosi dintre care mentionam pe Anatolie, Iosif, Ioan si Simeon. In pridvor gasim in bolta semisferica pe Iisus Emanuel, iar pe restul boltii diferite reprezentari din care descifram scene din Imnul Acatist al Maicii Domnului, "Scara" lui Ioan Scararul etc. Si ornamente pe arcade. Peretele est al pridvorului contine scena "Judecatii de Apoi".

De mentionat faptul ca deasupra intrarii in pronaos este o nisa dreptunghiulara in care apar resturi dintr-o pictura veche (probabil etapa 1864) ce urmeaza a fi eventual descifrate odata cu restaurarea. In toata biserica a fost pictata "draperia bizantina" (etapa Sava).

Dintre proiectele actuale ale bisericii, le numit pe urmatoarele: restaurarea Sfintei Cruci din sfantul altar, restaurarea casei parohiale, realizarea unei monografii a bisericii, realizarea altarului de vara, construirea noii constructii, amenajarea parcului din curtea bisericii, realizarea unui panou cu un mic istoric al bisericii, realizarea capelei mortuare, mutarea pangarului in curtea bisericii, demararea programului national "Hristos impartasit copiilor".

Programul sfintelor slujbe savarsite in Biserica Sfanta Treime din Pitesti

Luni - Vineri:
Sfanta Liturghie, incepand cu ora 8.00.

Vineri:
Taina Sfantului Maslu, Litie, Acatist si rugaciuni de dezlegare.

Sambata si duminica:
Utrenia 08.30 si Sfanta Liturghie 10.00.

Parintele Horia Dumitrescu

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: