In aceasta luna, in ziua a cincea, pomenirea sfintilor mucenici Claudie, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Serapion si Nichifor.
Tot in aceasta zi, pomenirea sfintilor mucenici Teodul si Agatopod.
Din acesti doi sfinti, Teodul era mai tanar, iar Agatopod mai ajuns de varsta, si amandoi erau din cetatea Tesalonicului. Pentru credinta lui Hristos au stat inaintea stapanitorului Faustin si neplecandu-se a jertfi idolilor, ci credinta lui Hristos neclintit pazind-o, au fost aruncati in adancul marii si asa s-au savarsit. Insa li s-a aratat lor ceea ce era sa fie prin descoperire mai inainte de sfarsit, caci li se parea amandorura ca au intrat intr-o corabie care sfaramandu-se de intreitele valuri ale furtunii si cei ce impreuna inotau pierzandu-se, ei singuri scapand, s-au suit peste un munte, care era inalt pana la cer, aratand vedenia patimirea lor cea mare si suirea lor la cer.
Tot in aceasta zi, pomenirea preacuvioasei Maicii noastre Teodora cea din Tesalonic.
Aceasta cuvioasa Teodora, din tanara varsta iubind pe Hristos, s-a lepadat de lume si ducandu-se la chinovie, s-a tuns in schima monahala, si lucrand toate virtutile, pe toate impreuna le-a izbutit. Atata ascultare si cinste a castigat de la toate celelalte calugarite si de la stareta, incat si dupa moarte a aratat ca este vie. Caci viata sa pazind-o curata si neintinata, a lasat-o celorlalte surori ale manastirii, ca un stalp insufletit. Dupa vreme nu putina de la adormirea ei, stareta mutandu-se catre Domnul, si aceasta curata si duhovniceasca fiind, s-a facut multa adunare la ingroparea ei. Caci erau si din cei mai alesi, si popor mult adunat, cucernici monahi si barbati alesi, si s-a facut slujba dupa randuiala.
Deschizandu-se mormantul in care de multa vreme zacea cuvioasa Teodora, ca sa fie pus aproape de ea trupul staretei, s-a facut o minune, pentru cei ce priveau, inspaimantatoare, iar pentru cei ce auzeau, uimitoare, caci locul era potrivit pentru privire. Si toti uitandu-se au vazut cum Teodora care de multa vreme zacea moarta, s-a strans pe sine, si, ca si cum ar fi fost vie, a dat loc duhovnicestii sale maici, ca si cand ii aducea cinstire. Acest lucru strain vazandu-l toti cu inspaimantare strigau: Doamne miluieste. Inca de atunci si pana acum, multe semne a facut Dumnezeu prin cuvioasa Teodora.
Tot in aceasta zi, pomenirea sfintilor mucenici Teodora si Didim.
Pe vremea imparatiei lui Diocletian si Maximian, ighemon fiind Eustratie in Alexandria, era prigoana asupra crestinilor. Deci atunci fiind prinsa fecioara Teodora a marturisit pe Hristos inaintea tuturor, si batand-o au pus-o in inchisoare. Si trecand cateva zile, iarasi scotand-o la cercetare, a fost inchisa intr-o casa de desfrau. Si trimitand stapanitorul la ea tineri desfranati, acestia navaleau asupra ei; iar sfanta se ruga lui Dumnezeu. Din randuiala dumnezeiasca s-a aflat acolo un mai-mare preavestit tanar cu numele Didim, ce era imbracat cu straie ostasesti, si dezbracandu-si hainele sale le-a dat fecioarei de le-a imbracat, impreuna si armele sale. Dupa ce le-a imbracat fecioara, cu sfatuirea lui Didim a iesit din casa de desfrau, si asa s-a pazit neprihanita si curata multumind lui Dumnezeu. Intrand unul din acei desfranati in casa de desfrau si afland in loc de fecioara pe Didim acolo sezand, a ramas inspaimantat, si cugeta intru sine zicand: "Au doara Hristos poate sa prefaca fecioarele in barbati ? Cel ce a intrat a iesit, iar fecioara unde este ? Caci auzind eu, oarecand, ca Hristos a prefacut apa in vin, basm socoteam aceasta, iar acum mai mare minune vad." Acestea cugetand acela, vazand Didim ca este cuprins de nedumerire, a marturisit intamplarea, ca adica el singur a fost lucratorul acestui lucru si ca de voieste sa vesteasca stapanitorului, adaugand ca el asteapta inca acolo, stand in locul fecioarei, careia el i-a dat drumul din casa de desfrau fara temere. Acela a spus, si indata Didim a fost infatisat la judecata stapanitorului, care i-a zis: "Cum ai indraznit sa faci acest lucru?" Si sfantul i-a raspuns: "Crestin fiind, si bine stiind a negutatori, cu o pricina doua cununi mi-am dobandit: una adica am rapit pe fecioara din mainile voastre cele paganesti, curata pe ea pazind-o, si alta, ca si eu m-am marturisit voua ca sunt crestin." Si stapanitorul a zis: "Pentru cutezarea ta aceasta, poruncesc sa ti se taie capul; iar pentru ca crezi in Hristos, si nu jertfesti zeilor, poruncesc ca trupul tau sa fie topit in foc." Si sfantul a zis: "Bine este cuvantat Dumnezeul meu, Care n-a trecut cu vederea lucrarea mea." Si ducandu-se la locul de chinuire dupa ce a facut rugaciune, i s-a taiat capul; si sufletul sau s-a inaltat la cer, iar trupul sau a fost dat focului. Iar oarecare crestini, adunand cinstitele lui moaste ce au ramas din foc, le-au ingropat cu cinste.
Tot in aceasta zi, pomenirea sfantului mucenic Termu.
Tot in aceasta zi, pomenirea sfintelor femei: Stapana si Slujnica.
Tot in aceasta zi, pomenirea sfantului mucenic Pompie.
Tot in aceasta zi, pomenirea sfantului Zinon, care cu smoala fiind uns si in foc bagat si cu sulita fiind patruns, s-a savarsit.
Tot in aceasta zi, pomenirea sfintilor mucenici Maxim si Terentie.
Tot in aceasta zi, pomenirea sfintilor cinci mucenici cei din Lesbos.
Tot in aceasta zi, pomenirea sfantului nou mucenic Gheorghe, care s-a nevoit in noul Efes, in anul 1801, si care prin sabie s-a savarsit.
.
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.