Sfantul Apostol Filip, unul din cei 7 diaconi

Sfantul Apostol Filip era de loc din Cezareea Palestinei si, casatorindu-se, a dobandit patru fiice proorocite. Fiind ales diacon de catre Sfintii Apostoli, a fost hirotonit impreuna cu Sfantul intaiul Mucenic si Arhidiacon Stefan si slujea sfintilor (crestinilor) cu toata osardia, ingrijindu-se de saraci si de vaduve. Iar dupa uciderea Sfantului Stefan, pornindu-se prigoana impotriva Bisericii din Ierusalim, si toti risipindu-se prin tara Iudeei si a Samariei, afara de cei doisprezece apostoli, Sfantul Apostol Filip a mers in Samaria, unde propovaduia pe Hristos. Tot poporul, cu un suflet, lua aminte la cuvintele lui pentru ca intarea propovaduirea lui cu multe minuni, tamaduind toate bolile si izgonind duhurile cele rele care, strigand cu glas mare, ieseau din oameni. Si era bucurie mare in acea cetate pentru Filip, caci prin a lui venire se tamaduiau nu numai de suferintele trupesti, ci si de cele sufletesti toti cei ce primeau propovaduirea lui si credeau in adevaratul Mesia. Si era acolo Simon, un vrajitor insemnat si vestit, de care se mira toata Samaria, pentru lucrurile sale vrajitoresti, si toti il cinsteau pe el ca pe un mare om. Acesta, vazand minunile cele mari care se faceau acolo, minuni ale lui Dumnezeu, care se savarseau prin rugaciunile lui Filip, si auzind buna lui vestire pentru imparatia lui Dumnezeu si pentru numele lui Iisus Hristos, a crezut si s-a botezat impreuna cu ceilalti.

Odata, i s-a aratat lui Filip ingerul Domnului care i-a poruncit ca sa mearga spre miazazi pe calea ce se coboara din Ierusalim la Gaza. Si mergand Filip acolo, a aflat pe un barbat arap, famenul Candachiei, imparateasa arapilor, care, venind pentru inchinaciune la Ierusalim, se intorcea la Gaza pe care o stapanea. Si sezand in caruta, citea cartile proorocesti. Pe acest famen l-a invatat apostolul Filip credinta in Domnul nostru Iisus Hristos si l-a botezat. Iar dupa Sfantul Botez a fost rapit de inger si dus la Azot si acolo, umbland prin cetati, propovaduia cuvantul lui Dumnezeu. Dupa aceea Filip a venit iarasi in Cezareea, unde isi avea casa, si a vietuit intr-insa impreuna cu cele patru fiice ale sale, care erau fecioare si proorocite. Apoi iarasi s-a intors la Ierusalim, unde Sfintii Apostoli l-au hirotonit episcop si l-au trimis in Trallia Asiei sa propovaduiasca. Acolo pe multi, intorcandu-i la Hristos, i-a botezat si, facand minuni mari, la adanci batraneti s-a dus catre Domnul.

Sfantul Cuvios Teofan Marturisitorul

Cuviosul Teofan s-a nascut din parinti dreptcredinciosi, care vietuiau in Palestina si se intreceau in iubirea pentru straini. Cuviosul Teofan il avea frate pe Teodor, care mai pe urma a fost insemnat in patimirea pentru sfintele icoane. Deci, prin sarguinta nascatorilor, Teofan impreuna cu fratele sau Teodor s-au deprins la toata intelepciunea cartilor si au devenit iscusiti filozofi. Cunoscand nestatornicia si desertaciunea acestei lumi, au lasat toate si au mers in lavra Sfantului Sava si au intrat in viata monahiceasca, in care petreceau in post, in rugaciuni si in toate faptele bune. Teodor s-a invrednicit de randuiala preoteasca pentru bunatatea vietii lui. Apoi s-a pornit in acea vreme nelegiuita lupta impotriva icoanelor, care a tulburat toata Biserica lui Dumnezeu, vreme in care multi erau prigoniti si schingiuiti pentru cinstirea sfintelor icoane.

Atunci, acesti preaintelepti invatatori si aparatori ai dreptei credinte au fost trimisi de Patriarhul Ierusalimului la imparatul Leon, ca niste mielusei inaintea unui lup, ca sa-l mustre pentru paganatatea lui. Iar ei, ducandu-se, au stat inaintea celui potrivnic lui Dumnezeu si cu indrazneala l-au mustrat pentru paganatatea lui. Pentru acest lucru au patimit mult nu numai de la imparatul acela, ci si de la alti imparati care i-au urmat, adica de la Mihail Valvul si de la Teofil, rabdand tot felul de chinuri, batai si temnita, foame si sete, rani, surghiunuri si numeroase suferinte. Pentru ca peste douazeci de ani au fost prigoniti si munciti de luptatorii de icoane, incepand cu anul opt sute saptesprezece pana in anul opt sute patruzeci si doi, dupa Hristos. Si in acele suferinte, Sfantul Teofil s-a sfarsit. Deci facem pomenirea lui in ziua a douazeci si saptea a lunii decembrie. Iar Teofan a ajuns impaciuirea Bisericii, pentru ca Mihail, fiul lui Teofil, luand sceptrul imparatiei grecesti, impreuna cu maica sa Teodora, au adus sfintele icoane in Biserica lui Dumnezeu si, inchinandu-se la ele, au intors pe toti sfintii din surghiun si i-au cinstit foarte mult. Atunci si Sfantul Teofan s-a intors si a fost asezat Mitropolit al Bisericii din Niceea, fiind hirotonit de patriarhul Metodie, care a surpat eresul luptatorilor de icoane. Sfantul Teofan a alcatuit Canon (cantari) pentru cinstirea sfintelor icoane. Lasand alte multe canoane si cantari folositoare Bisericii lui Hristos, a trecut din viata de aici catre Domnul si dupa multe si dureroase osteneli se salasluieste in cereasca odihna.

Aboneaza-te la newsletter Retete de post

Email

Introdu codul din imagine: