DESPRE CALENDAR

• « Inapoi
• Inainte »

PREOTUL: Ce vrei sa stii despre acesta ?

INVATACELUL: As vrea sa stiu daca a fost nevoie de indreptat calendarul cel vechi (iulian), caci cei ce tin pe stilul vechi zic ca nu trebuia schimbat.

PREOTUL: Calendarul vechi nu s-a schimbat, ci s-a indreptat, caci avea mare nevoie de indreptare. Acest calendar a fost intocmit de filosoful pagan Iulian Sosigene din Alexandria, in anul 44, inainte de venirea Domnului, din porunca imparatului Romei, Iulius Cezar. Acest calendar a fost intocmit si asezat la acea vreme, potrivit cu izomeria (echinoctiul), care era la data de 24 martie si 24 septembrie. Dar dupa intocmirea acestui calendar, astronomii cei vechi au observat ca acest calendar ramanea in urma, fata de calendarul ceresc, la 300 de ani, cu o zi si o noapte, iar unii mai noi au dovedit ca la 134 de ani, calendarul iulian ramanea cu o zi si o noapte in urma.

INVATACELUL: Prea Cuvioase Parinte, dar a ramas scris in vreo carte aceasta ramanere in urma a calendarului celui vechi (iulian)?

PREOTUL: Aceasta ramanere in urma a calendarului vechi o poti gasi in Pidalionul de Neamt, editia 1844, pe fata foii a 9-a incepand cu randul al 9-lea, unde se vede scris asa: "Dupa astronomii cei vechi, Ptolomeu si altii, o noapte si o zi se pogoara izomeria in 300 de ani si ceva mai multi. Iar dupa cei mai noi, o noapte si o zi se pogoara la 134 de ani, precum se vede scris in cartea ce se cheama "Tomos agapis". Asadar din aceasta cauza, izomeria (echinoctiul), care in calendarul iulian era asezata la 24 martie, si 24 septembrie, dupa 134 de ani a coborat cu o zi la 23 martie, apoi dupa alti 134 de ani la 22 martie, si in urma, in anul 325, pe vremea Sfantului si Marelui Sinod ecumenic de la Niceea, izomeria ajunsese la 21 martie. Lucrul acesta il poti vedea scris in Pidalion, tot pe fata filei a 9-a, chiar in randul de sus, unde scrie asa: "Deci primavarateca izomerie pentru nepotrivirea a insasi miscarii soarelui de la apusuri catre rasarituri, nu se face totdeauna intr-una si aceeasi zi. Ca in vremea sfintilor apostoli era la 22 martie dupa marturia acelorasi apostoli (Cartea 5-a, cap. 17), ori, dupa altii, la 23. Iar in timpul intaiului sobor a toata lumea (de la Niceea), era la 21 martie, dupa Sevastos si altii".

Deci se vede, iubite frate, ca crestinii chiar din vremea sfintilor apostoli nu se mai tineau de izomeria calendarului iulian (cel vechi), care, dupa cum am vazut, ramanea in urma. Asa ca sfintii parinti de la Niceea fac prima indreptare a calendarului iulian - dupa cum si sfintii apostoli mai inainte de ei au facut-o - si izomeria cea de la 24, 23 si 22 martie, gasind-o in urma cu trei zile pana la venirea lor, o fixeaza la 21 martie unde era atunci.

INVATACELUL: Cum a fost cu ramanerea in urma a calendarului vechi, dupa soborul intai ?

PREOTUL: Dupa cum ai vazut in Pidalion, la locul aratat, ca izomeria calendarului iulian de la anul 44 inainte de Hristos si pana la anul 325 in vremea Sfantului si Marelui Sinod Ecumenic de la Niceea, a coborat cu trei zile in urma, la fel s-a intamplat si dupa Sinodul I ecumenic, izomeria ramanand mereu in urma. Acest lucru il arata marele invatat Nichifor Grigoras (1324), care zice ca: "indreptarile calendarului iulian au ramas neglijate si trebuie negresit de a se indrepta" (Problema stabilirii datei Pastilor, de Teodor M. Popescu, "Ortodoxia", nr. 7- 9, 1964, p. 381). Sa stii ca la anul 1325, cand se implineau 1000 de ani de la Sfantul si Marele Sinod Ecumenic de la Niceea, marele invatat si istoric bizantin, socotind ca este timpul potrivit pentru indreptarea propusa de el, a adus proiectul sau la patriarhul Isaia (1323-1324).

Iar alt mare om de stiinta, Matei Vlastares, recunoscand si el justetea propunerii lui Grigoras, a intocmit singur o "Syntagma" in acest scop, in 1355, prin care impartasea aceeasi tema. El constata ca si inaintasul lui, Grigoras, ca tabelele pascale nu mai corespund, deoarece s-au departat de ziua lunii pline astronomice. Apoi alt mare invatat, calugarul Isac Arghyras, a reluat studiile problemei pascale (1271-1372). El a aratat ca echinoctiul este socotit cu 7 zile mai tarziu si a stabilit ca acest lucru este o abatere de la hotararea Sfantului Sinod de la Niceea, daca la serbarea Pastilor nu se tine cont de luna plina care cade intre 15 martie si 20 martie, adica dupa echinoctiul adevarat, si se asteapta luna plina urmatoare. El a cerut indreptarea calendarului pentru ca tabelele pascale sa corespunda cu datele astronomice (dupa Ilarie de Pitavius, Uranologion, 1628, p. 204).

Iarasi de indreptarea calendarului si de data Pastilor s-a ocupat mult Gheorghe Ghemist Plethon (+ 1450). Acestia de pana aici au fost invatati greci din Rasarit, care au avut preocupari pascalogice si de indreptare a calendarului.

In Apus, foarte multi invatati filosofi si astronomi, vazand ramanerea in urma a calendarului iulian s-au ocupat de indreptarea lui, si fiindca nu este locul si nici vremea voi aminti macar putini dintre ei, ca:

Ioan de Sacro Busto (de Holywood), Albertus Magnus (+ 1280), Roger Bacon (11292), regele Alfons al X-lea al Castiliei, care in 1240 a convocat un colegiu de astronomi ca sa calculeze datele exacte ale calendarului, in anul 1262, ei au intocmit Tablele planetare alfonsiene. Apoi renumitul sorbonist, Pierre d'Ailly (+ 1420), cardinalul german Nicolaus de Cus (= Cusanius + 1464), Paul de Midelburg (+ 1534), profesor de matematica si astronomie la Padua, invatatorul Andreas Stibonius, teolog si matematician, Georg Stannstetter, medic si filosof la Viena, dominicanul italian Ignazio Danti (Perusinus +1586) si multi altii au cerut indreptarea calendarului si a Pascaliei si au aratat nepotrivirile calendarului iulian (vezi la Teodor Popescu, Problema stabilirii... p. 382-389).

In Pidalionul de Neamt se arata ca pe la anul 1760 izomeria coborase de la 21 martie la 10 martie: "Pentru ca si noi vedem ca izomeria a ramas cu adevarat cu 11 zile inapoi" (vezi canonul 7 apostolic, f. 8).

Invatatul apusean Roger Bacon - amintit mai sus - face un apel direct la papa Clement al VI-lea (1265-1268), in care cere indreptarea calendarului vechi, iulian, aratand ca echinoctiul a ajuns la 12 martie si ca Pastele se serbeaza adeseori gresit, in baza cercetarilor acestor mari invatati si a altor multi care au fost dupa ei, Papa Grigorie al XIII-lea (1572-1585) a anuntat la 24 februarie 1582, prin bula "inter gravissimas", reforma calendarului iulian prin suprimarea a 10 zile (5-14 oct.) si readucerea echinoctiului de primavara la data de 21 martie, cum era pe vremea sfintilor parinti de la Niceea.

INVATACELUL: Dar eu am auzit pe cei cu stilul vechi spunand despre calendarul nostru indreptat ca este catolic, ca cel gregorian, indreptat de Papa Grigorie al XIII-lea la anul 1582. Oare asa sa fie?

PREOTUL: Nu este asa, iubite frate. Ca sa mai stii un lucru, afla ca intre calendarul gregorian indreptat, si cel astronomic, diferenta anuala este de 26,02 secunde, ceea ce-l face sa ramana in urma cu o zi si o noapte la 3500 de ani. Iar in calendarul ortodox indreptat diferenta dintre anul solar si cel civil este redusa prin modul de bisectare pana la un minim de 2,02 secunde, ceea ce face ca diferenta de o zi si o noapte sa ajunga de abia dupa 42.772 de ani (amanunte, la V. Gheorghiu, Sfintele Pasti si reforma calendaristica ortodoxa romana, p. 74 si Const. Chiritescu, Pascalia, p. 50).

Sa stii, de asemenea, ca ramanerea in urma a calendarului iulian era cunoscuta in Biserica noastra cu sute de ani inainte. Acest lucru se arata din marturia arhim. Nichifor, ingrijitorul Episcopiei Buzaului, care, la sfarsitul Ceaslovului tiparit de Sfantul Sinod in anul 1816, arata ca din greselile calendarului si pascaliei vechi suntem cu 13 zile in urma. El arata ca autorul acestei Pascalii este Dr. Panaite Dornici, inginer-sef.

Inca sa mai stii ca si talcuitorii canoanelor din Pidalion cunosteau foarte bine ramanerea in urma a calendarului iulian. Iata ce scrie la subinsemnarea canonului 61 din Cartagina, fila 339: "Este de nedumerit lucru pentru ce canonul acesta zice aici ca la fiecare sinod de peste an sa se arate cand are sa fie Pascha, de vreme ce intaiul sinod a facut indreptarea cea pentru Pascha ... Spre dezlegarea nedumeririi zicem ca toti parintii africani au adus numai canoanele si hotarul credintei sinodului I, dar nu si practicile lui, intru care, dupa Balsamon, se cuprindea indreptarea cea dupa Pasti, precum se vede in practicalele intaiului sinod cele scrise de Ghelasie. Dar poate si pentru ca inca nu era atat de bine cunoscuta indreptarea aceasta si dupa urmare nici cu amanuntul stiuta si lesne aflata, ca acum".

Deci, ti-am spus atatea marturii si de la invatatii din Rasarit si de la cei din Apus, caci cu adevarat calendarul era ramas in urma si a trebuit negresit sa fie indreptat.

INVATACELUL: Parinte, dar cum a fost indreptarea calendarului in Biserica noastra? Caci cei cu stilul vechi zic ca patriarhul Miron Cristea si cei ai lui si-au uitat de randuiala veche si au stricat calendarul nostru cel sfant si credinta ortodoxa.

PREOTUL: Nu-i deloc asa cum zic oamenii cei simpli, care nu cunosc nici dogmele Bisericii Ortodoxe, nici ce este calendarul.

INVATACELUL: Dar cum si de cine s-a facut indreptarea calendarului ?

PREOTUL: Nu patriarhul Miron Cristea a indreptat calendarul, ci Biserica noastra dreptmaritoare de Rasarit, in frunte cu patriarhul ecumenic de la Constantinopol si cu toti patriarhii Bisericilor Ortodoxe care au fost acolo de fata, sau au trimis delegati si imputerniciti pentru a semna in locul lor. Acestia au facut indreptarea calendarului celui vechi care, dupa cum ai vazut, ramasese in urma ca si Pascalia cea din cadrul ei.

INVATACELUL: Dar cum si cand s-a facut aceasta indreptare?

PREOTUL: Iata cum. In anul 1923 s-au adunat la Constantinopol, intr-un sinod, reprezentanti ai tuturor Bisericilor Ortodoxe. Acolo, cercetand cu frica lui Dumnezeu si cu amanuntime chestiunea calendarului iulian si vazand ca prin indreptarea lui nu se aduce nici o stirbire dogmelor, canoanelor Bisericii si randuielilor sfintilor parinti si ca prin ramanerea in urma a calendarului de la 21 la 8 martie, se calca randuiala stabilita de Sfantul si Marele Sinod ecumenic de la Niceea, au hotarat cu totii sa indrepte calendarul iulian si sa aduca echinoctiul de la 8 martie la 21 martie, asa cum il asezasera cei 318 sfinti si dumnezeiesti parinti de la Niceea, pe vremea sfantului si marelui imparat Constantin. Hotararea a fost primita de catre toate Bisericile Ortodoxe, care au luat parte la sinod, prin mitropoliti, episcopi si delegatii lor, urmand ca fiecare Biserica sa faca indreptarea calendarului cand va gasi vreme potrivita. Astfel, in anul 1924, la 10 martie, a indreptat calendarul Patriarhia ecumenica de Constantinopol si Biserica Greciei. Apoi, pe rand, Patriarhia Alexandriei, Biserica Serbiei, Patriarhia Antiohiei si in anul 1924, in octombrie, a indreptat calendarul si Biserica noastra Ortodoxa Romana, socotind ziua de 1 octombrie drept 14 octombrie, sarind peste cele 13 zile cu care ramasese in urma calendarul iulian.

INVATACELUL: Dar de ce serbam Sfintele Pasti dupa stilul vechi

• « Inapoi
• Inainte »