In aceasta perioada cu totii ne pregatim de praznicul Nasterii Pruncului Imparat.

Toata lumea de la Rasarit la Apus se imbraca in haine curate de sarbatoare: natura in straie albe de nea, casele noastre cu pomi de Craciun, magazinele cu ghirlande, strazile cu instalatii si luminite. Si in Est si in Vest se schimba ceva in infatisarea oraselor, dar si starea de spirit a oamenilor se schimba, parca e mai multa bucurie.

dar si multa spoiala si sclipici.

Cu toate acestea ceva este diferit in felul cum rasaritenii intampina acest eveniment crestin al Nasterii Domnului fata de crestinii din Occident.

Magii vin de la Rasarit si magia vine din Apus.

Aici colindatorii canta "steaua sus rasare", caci in Rasarit rasare "ca o Taina mare", iar in Apus apune "Soarele dreptatii", dar vine magia cu "magi" moderni imbracati in Mosi Craciuni, cu craciunite, incepe magia shopping-ului cu promotii la cadouri .valuri, valuri involburate care te poarta pana la "mall-uri".

Aici crestinii aduc daruri Pruncului Imparat propria lor credinta, postul si rugaciunea, inchinarea lor din Biserica. Acolo, doar Mos Craciun mai aduce daruri.

Aici sarbatoarea este vestita cu toaca si clopote de Biserica, cu Sf. Liturghii si concerte de colinde. Acolo vezi doar spectacole cu petarde, cu artificii si cu tot felul de concerte in pietele publice.

Aici vine Sarbatoarea dupa ce crestinii s-au spovedit si impartasit, acolo in Apus nu se mai spovedeste aproape nimeni, pentru ca, poate sa vina Sarbatoarea Nasterii si fara "nastere". tot asa cum vine si Pastele, cu Cel Far' de moarte, fara sa mai moara si fara sa mai invieze liturgic prin jertfa euharistica din Biserica si din sufletele inchinatorilor, adica fara o Rastignire spirituala a Sa, a lumii si a noastra, una nesangeroasa, duhovniceasca in Dumnezeiasca Liturghie si in viata spirituala a crestinilor, asa cum se intampla in Biserica Rasaritului, in perioadele de Post ce premerg Praznicele pregatind sufletele de sarbatoare.

In felul acesta Nasterea Domnului se transforma prin intermediul acestor forme moderne de magie in "Sarbatoarea Craciunului" sau in "Nasterea Craciunului"; Hristos nu se mai vede, pentru ca a devenit intre timp mic de tot, aproape nevazut, se ascunde dupa poalele lui Mos Craciun.El nu mai creste pana la statura unui Mantuitor, in Occident ramane asa pana de Paste, cand locul Craciunului il ia iepurasul de Paste, alta magie, alte traditii.

Orice Sarbatoare crestina este o intoarcere in timp, o reiterare liturgica, o evocare euharistica a evenimentului meta-istoric. Insa aceasta intoarcere in timp, nu trebuie sa se faca invers printr-o intoarcere la un neopaganism cu iz de Sarbatori de iarna, nici la paganizarea traditiilor crestine, chiar daca unele dintre Sarbatorile crestine au fost odinioara evenimente sau sarbatori pagane increstinate.

Nu-i cazul acestor doua Sfinte Sarbatori, a Nasterii si a Invierii Domnului nostru Iisus Hristos, care sunt alfa si omega in alfabetul cultului crestin, inceputul si sfarsitul sarbatorilor pentru Biserica si pentru totii "fratii lui Hristos", care ca si El se nasc, mor si inviaza intru El, intr-un mod spiritual retraind istoria mantuirii.

Astazi se intampla acest proces invers, se desacralizeaza, se paganizeaza Sarbatorile, e o intoarcere la magie, la ocultism modernizat.

Ce inseamna desacralizare a unei sarbatori, a unui om sau a unei societati? Inseamna, simplu spus: sa nu mai ai nimic sfant pe lume, nici Dumnezeu, nici Biserica, nici sarbatoare crestina, nici traditii, nici identitate ori "buletin" si viata de crestin.

Toate aceste metamorfoze risipesc semnificatiile si traditiile crestine, se risipeste fiinta Sarbatorilor, schimbandu-se formele, se risipeste si fondul.

Shopmania risipeste si banii si odata cu ei se risipesc si sensurile crestine ale Sarbatorilor crestine in centrifuga vietii lumesti.

Miscarea aceasta centri-fuga a vietii cosmopolite, care L-a azvarlit pe Hristos din centru spre marginile preocuparilor, in suburbiile vietii lumesti, la periferia unor traditii necrestine ori in cel mai bun caz, exilarea Lui in transcendenta, in ceruri, arata o tendinta de "fuga" si de renuntare la caracterului hristocentric, hristologic al sarbatorilor de azi sau a modului de praznuire a omului modern, care devine tot mai putin crestin, tot mai putin hristoforic, deoarece este preocupat de cele din afara, nu la cele dinauntru.
Este drama "fiului risipitor", care traieste in risipa, risipind si timpul si averea Tatalui in centrifuga vietii lumesti, in centrifuga pacatului.

Starea de fapt reflecta o tendinta de parasire a lui Dumnezeu de catre lume si evacuarea Lui din viata oamenilor de azi si inlocuirea Lui cu un idol de iarna- denumit Mos Craciun.

Nu avem nimic impotriva lui Mos Craciun, este un mos simpatic, dar nu trebuie sa credem in Mos Craciun, ci in Hristos!

Evenimentul cauzator de atata freamat si rasunet in viata oamenilor este venirea in lume a Fiului lui Dumnezeu si Intruparea Sa din Sf. Fecioara Maria, eveniment care se serbeaza mai intai liturgic, in fond, chiar daca exista si aceste forme de manifestare exterioara, ce au si ele farmecul lor.

Este important a se vedea in cazul nostru, unde e punerea de accent si centrul de greutate a preocuparile noastre in zilele de inainte-praznuire, pe fond sau pe forme, pe semnificatiile crestine sau pe un decor secularizant.

Ne-am pregatit spiritual pentru a intampina Sarbatoarea sau doar ne-am umplut frigiderul, asteptam doar daruri de la Mosul sau am luat deja sau ne vom si impartasi cu Sfintele Daruri de la Hristos?

Daca am fost cuminti vom primi un cadou de la "Mosu'', daca am fost si suntem crestini vom primi har, bucurie si binecuvantare de la Hristos Domnul . auzind si noi, prin sunet de toaca sau danganit de clopot, printre fulgi de nea si pocnituri de bici,. cantece ingeresti, glasuri de colindatori: Domn, Domn sa-naltam, Domn, Domn sa-naltam, .

Pr. Alin-Cristian Preotu

.