E cu neputinta a spune ca in Hristos este o singura vointa

E cu neputinta a spune ca in Hristos este o singura vointa


E cu neputinta a spune ca in Hristos este o singura vointa

 

Numele Hristos nu e indicator al firii, ci al unui ipostas compus. Adica Hristos intreg e si Domn si Dumnezeu si Atotputernic, dar are in Sine in mod neimpartit si neamestecat si trupul pe care l-a purtat pentru noi si pentru a noastra mantuire, trup patimitor si nu atotputernic creat, circumscris, neatotputernic prin fire, dar avand in Hristos o vointa atot­puternica. Caci nu prin ipostas este Hristos muritor si nemuritor, nici neputernic si atotputernic, vazut si nevazut, creat si necreat. Fiindca alt­ceva e prin fire si altceva prin ipostas. Si simplu vorbind, nu e un ipostas compus prin opozitia socotintei, ci prin proprietatea firilor. Caci Unul este, cum am spus inainte, Hristos, avandu-le pe ambele in mod natural. Caci cuvantul: "Nu precum Eu voiesc, ci precum Tu" nu arata nimic alt­ceva decat ca a imbracat trup cu adevarat temator de moarte.

 

Caci e pro­priu trupului a se teme de moarte, a se feri de ea si a se intrista pina la moarte.

 

Acum insa il lasa lipsit si gol de lucrarea lui, ca sa adevereasca slabiciunea si firea lui. Insa tot acum nu ascunde (nici puterea Lui), ca sa afle ca nu era simplu om. Caci precum daca ar fi aratat prin toate numai cele omenesti, s-ar fi socotit numai om, asa daca ar fi implinit totdeauna numai cele ale Dumnezeirii, nu s-ar fi adeverit invatatura despre intru­pare (iconomie). De aceea variaza si impreuna atit cuvintele, cit si faptele, ca sa nu dea prilej nici bolii nebune a lui Pavel de Samosata, nici celei a lui Marcion si Maniheu. Si asa si prezice moartea viitoare ca Dumnezeu, dar Se si fereste de ea ca om.

 

Tu, cel ce refuzi sa spui sau sa marturisesti doua vointe ale unicului si singurului Hristos, socotesti vointa cea una fara inceput si impreuna fara de inceput si vesnica cu a Tatalui si a Sfantului Duh, sau, dupa catime, intreaga dumnezeiasca, simpla si necompusa ca fiind a fiintei dumne­zeiesti, sau, din pricina intruparii, ceva schimbat? In cazul din urma spune-ne ce inseamna si care e numele acestei vointe? Caci eu iti spun ce inseamna numele vointei dumnezeiesti dinainte de intrupare. Fiindca precum firea dumnezeiasca cea intreit ipostatica este fara de inceput, necreata, neinteleasa, simpla si necompusa in intregimea ei, asa e si vointa ei. Prin aceasta am spus ce este vointa dinainte de intrupare si toti vor fi de acord cu mine ca am spus adevarul. Si tu insuti, de vrei sau nu. Spune-ne deci ce nume are dupa intrupare? Cerceteaza tot Vechiul si Noul Testament si spune numele vointei celei una pe care o nascocesti in Hristos. Cerceteaza si nu te lenevi. Dar poate, fiindca vointa dumnezeiasca se numeste dumnezeiasca si vointa omeneasca se numeste ome­neasca, vei spune ca Hristos are o vointa divino-omeneasca (teandrica)? Nu cred. Pentru ca nici Tatal, nici Sfantul Duh nu are vointa teandrica. Sau poate vei indrazni sa o numesti compusa? Dar si aceasta e ceva nou pentru Dumnezeire. Sau poate vei spune "naturala"? In acest caz afirmi si tu confuzia lui Sever. Caci e cu neputinta ca doua firi sau doua vointe naturale sa devina o fire, sau o vointa naturala, fara sa se conto­peasca. Sau poate ipostatica? Iarasi instrainezi pe Fiul de Tatal si apari ca introducand trei vointe care nu se unesc intre ele, ca si ipostasurile.

 

De sustii o vointa si o lucrare ca a Unuia, vei fi silit sa sustii, vrand nevrand, si o vointa si o lucrare a Tatalui ca Unul si a Duhului ca Unul si va rezulta o invatatura politeista. Iar de vei sustine ca e una prin relatie, vei introduce impartirea lui Nestorie. Iar de vei spune ca nu e dupa fire, vei corupe existenta Celui ce voieste. Caci ceea ce nu e dupa fire corupe firea, cum au definit Parintii. Dar poate iarasi sfisii monada (unitatea) si ne silesti sa cugetam la partile unicei vointe, celei socotite de tine ca una, ca sa invatam sa aflam in ce cantitate este dumnezeiasca si in ce cantitate este omeneasca. La fel, in ce cantitate e necreata si in ce cantitate creata; si simplu, cum iti place tie sa o zici.

 

Spune-ne numele vointei celei propovaduite de tine in Hristos. Iar daca vointa cea una pe care o sustii in Hristos este dupa tine fara nume, socoteste-o cu psalmii fara nume, ca sa afli si acolo loc si incapere. Fiindca noi, prea eruditule, nu putem marturisi ceva fara nume. Si precum pare, nici macar nu s-a aratat pina acum vreunuia din pamanteni asa ceva. Da-i deci un chip in mod definit din invataturile Parintilor si precizeaza-ne numele lui. Caci "cele ce le numaram, pe acelea le si mar­turisim", dupa marele si de Dumnezeu graitorul Vasilie. Ei mai spun ca trupul de viata facator al Fiului lui Dumnezeu a avut in insusi Cuvantul lui Dumnezeu toate cele mai presus de fire ale firii Lui, cele doua firi fiind adunate intr-o persoana si intr-un ipostas. Caci ne inchinam unui Fiu ca Unuia din Treime, impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh, ca inainte de veci, acum si in toti vecii si dupa vecii vecilor. Amin.

 

Sfantul Maxim Marturisitorul

 

 

Pe aceeaşi temă

26 Iulie 2012

Vizualizari: 11880

Voteaza:

E cu neputinta a spune ca in Hristos este o singura vointa 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Sfantul Vasile al Ostrogului. Viata si minunile. Tamaduitorul celor cu mintile bolnave
Sfantul Vasile al Ostrogului. Viata si minunile. Tamaduitorul celor cu mintile bolnave La adăpostul culmilor nepătrunse ale Muntenegrului, departe de zgomotul şi vâltoarea marilor oraşe şi a staţiunilor turistice, se află Mănăstirea Sfântului Vasile al Ostrogului, un mărgăritar nepreţuit de credinţă vie, ortodoxă, în mijlocul lumii de 28.00 Lei
Elogii. Imnele vietii
Elogii. Imnele vietii „Am numit aceste pagini Elogii nu ca pe o formă de laudă goală, ci ca pe o încercare de a ridica, prin cuvânt, imne către acele realități de dincolo de noi. Elogiul, în forma lui lui originară, nu este o superficială flatațiune, ci este o rară înălțare: 80.00 Lei
Un condamnat la moarte ascet
Un condamnat la moarte ascet Un condamnat la moarte ascet - Corespondența cu Anthony și Sarah Atwood a Mitropolitului Ierotheos al Nafpaktosului. Un criminal în ochii lumii, dar în ochii lui Dumnezeu, fiul care „pierdut era și s-a aflat” și a primit haina cea dintâi 37.00 Lei
Oameni care vor fi mereu cu mine
Oameni care vor fi mereu cu mine Un roman învăluitor și liric care reconstituie destinul unei familii armene de-a lungul mai multor generații. Între trecut și prezent, între durerea pierderii și lumina mereu nouă a speranței, romanul ne amintește că la temelia inimii noastre stau cei 58.14 Lei
Fenomenul erosului
Fenomenul erosului Rezultat al unei reflecții profunde și radicale, redactate într-un stil impecabil, meditațiile asupra fenomenului erosului (amour) ale lui Jean-Luc Marion sunt o amplă analiză și regândire a unei teme fundamentale a culturii europene. La trei veacuri și 42.29 Lei
Omul recent
Omul recent Ilustrații de Mircea Cantor „Omul recent este o meditaţie despre lumea de azi a unui modern nesatisfăcut de propria sa modernitate. Este o critică a modernităţii care nu se mulţumește nici cu proclamaţiile suficiente ale postmodernităţii, nici cu 100.43 Lei
Sa oprim timpul! Pledoarie pentru tinerete
Sa oprim timpul! Pledoarie pentru tinerete Scopul nostru este ca toti oamenii sa-si propuna inversarea procesului de imbatranire. - Autorii A gasi caile de optimizare a propriei noastre biologii inseamna a deveni propriul nostru Demiurg. - Dumitru Constantin-Dulcan Noi zicem ca si longevitatea se 105.71 Lei
Jurnalul unui psihiatru si nu numai (1997-2007)
Jurnalul unui psihiatru si nu numai (1997-2007) Cartea dr. Galina Răduleanu evocă momente din activitatea Spitalului Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”. Cum, în acea perioadă, am colaborat îndeaproape cu domnia sa, am citit acest jurnal cu atenție și cu o justificată curiozitate. 50.74 Lei
Sfintii Parinti despre Moartea si Invierea Domnului
Sfintii Parinti despre Moartea si Invierea Domnului Vazut‑ai ca de acum moartea se numeste pretutindeni „adormire” si „somn” si ca ceea ce mai‑nainte de aceasta îsi avea fata înfricosata s‑a facut lesne defaimata acum, dupa învierea lui Hristos? Vazut‑ai cît de stralucita este biruinta învierii?! Pentru în 52.86 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact