Păcătoşii (spune Domnul) care trăiesc în această lume se comportă mai înţelept decât creştinii (Luca 16,9). Primii, cu scopul de a atrage pe cineva în păcat, pun la cale o mie de modalităţi. Noi, creştinii, ce moduri găsim spre a scoate pe cineva din păcat?
Un ucenic înţelept se nevoia cu părintele său în deşert. Bătrânul mai avea o chilie nelocuită. O dăduse temporar unui părinte sporit duhovniceşte. Oamenii, aflând că părintele înduhovnicit locuieşte acolo în deşert, alergau la el ca să ia binecuvântarea lui. „Eu (se gândea bătrânul) locuiesc de atâţia ani aici şi nimeni nu vine să mă vadă, în timp ce acesta nici nu a apucat să se mute în noua chilie şi uite câtă lume vine să-l vadă." Invidie!
- Spune-i părintelui să plece cât mai curând! Am nevoie de chilie, i-a spus ucenicului său.
- Bătrânul meu vrea să ştie cum petreci, a spus ucenicul către părinte.
- Cer binecuvântarea lui. Sunt puţin bolnav.
- Ce ţi-a spus părintele? O să plece?
- Deja caută altă chilie.
Au trecut două zile. Părintele era încă în chilia lui. Bătrânul a devenit şi mai dur. A zis ucenicului:
- Du-te şi spune-i că, dacă nu pleacă din chilie, eu o să-l alung cu bâta!
- A auzit părintele meu că sunteţi bolnav şi i s-a făcut milă. Şi m-a trimis să vă văd.
- Spuneţi-i că, pentru rugăciunile lui, m-am însănătoşit.
- Ce ţi-a spus părintele? Când o să plece?
- Mi-a spus că, până duminică, va pleca, cu voia Domnului.
A venit şi ziua de duminică. Părintele era încă în chilie. Bătrânul a luat o bâtă ca să-l bată şi să-l alunge din chilie. Ucenicul i-a spus:
- Alerg să văd dacă este lume afară, să nu ne facem de ruşine.
- Du-te!
- Deoarece te-ai îmbolnăvit şi ai nevoie să fii îngrijit, vine bătrânul meu ca să te ia în chilia lui.
Acela s-a emoţionat aşa de tare, încât a ieşit să-l întâmpine. I-a făcut din depărtare „metanie" strigând cu putere:
- Părintele meu! Nu te obosi pentru mine! Vin eu să vă întâlnesc! Bătrânul a rămas înmărmurit. A aruncat bâta, a alergat lângă el, l-a îmbrăţişat şi l-a luat cu el în chilie.
- Păi bine, nu i-ai zis ce îţi spuneam?, l-a întrebat pe ucenic.
-Nu...!
Bătrânul s-a prăbuşit. A căzut la picioarele ucenicului său şi i-a spus:
- De acum înainte, tu vei fi părintele şi eu ucenicul. Datorită ţie, s-au mântuit sufletele noastre! Everghetinos, vol. I, caz 37, cap. 1,1. „Buretele spală, îndepărtează şi face să dispară murdăria. La fel ca buretele trebuie să facem si noi: să dăm cu buretele şi să «îngropăm» greşelile celuilalt. Oricine face asta, se curăteste şi străluceşte şi ajunge în înălţimi!"Gheronda Iosif Isihastul, Scrisoarea 38.
ARHIMANDRIT VASILIOS BACOIANIS
Fragment din cartea "VORBELE POT RĂNI", Editura De Suflet
Cumpara cartea "VORBELE POT RĂNI"
-
Minciuna
Publicat in : Editoriale -
Adevar sau minciuna
Publicat in : Credinta -
Minciuna si viclesugul
Publicat in : Sfaturi duhovnicesti -
Despre minciuna
Publicat in : Religie
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.