Patimi si patimi...

Patimi si patimi...


        Un film despre viata pamanteasca a lui Iisus Hristos este, vrand-nevrand, o provocare complexa, care angajeaza nu doar prezentul, ci o intreaga ereditate spirituala. In jurul marilor Patimi ale Domnului se agita, uneori deconcertant, micile noastre patimi omenesti.

 

Printre numeroasele consecinte ale interesului cu care a fost primit in lumea occidentala recentul film al lui Mel Gibson The Passion of the Christ (Patimile, iar nu „Pasiunea“ lui Hristos, cum s-a tradus in unele cotidiene!) se inscrie si aceea ca productia cinematografica a inceput deja sa se rasfranga si in productii artistice de alt gen, ca de pilda in artele plastice.

Astfel, chiar regizorul secund al filmului, Jean Michelini (despre care aflam cu acest prilej ca a fost primul copil botezat de actualul Papa, dupa inscaunarea sa din 1978), a expus recent, la Galeria Colibri din Los Angeles, lucrari de arta inspirate de film.


Dincolo de exploatarea tipic americana a unei conjuncturi, fenomenul echivaleaza, intr-un fel, si cu intoarcerea unei datorii pe care filmul o are fata de o lunga traditie a picturii occidentale: aceea a reprezentarilor predilecte ale suferintei fizice a omului Iisus (prelungita si in asa-numita „mistica a stigmatelor“). Intre faimosul Christ contorsionat al lui Grunewald si Christul hacuit al lui Gibson este o certa linie de continuitate, exprimand un spirit specific de raportare la „drama“ jertfei mantuitoare. Evlavia catolica - pornind de la contextul exclamatiei lui Pilat (Ioan 19, 5): Ecce homo («Iata omul!») si radicalizand o veche reprezentare iconografica bizantina a lui Iisus in mormant, aratandu-Si ranile - Il venereaza mai ales ca «Om al durerilor» (homo sau vir dolorum). Accentul se muta astfel, chiar fara voie, de pe dumnezeirea pe umanitatea lui Iisus Hristos si de pe sensul mistic pe scenariul istoric al mantuirii. Credinciosul compatimeste astfel cu Iisus Hristos mai degraba din oroarea de suferinta decat din oroarea de pacat.


Aceasta pierdere a dimensiunii dumnezeiesti a lui Hristos este, de altfel, principalul repros formulat in lumea ortodoxa fata de filmul lui Mel Gibson, in vreme ce in lumea occidentala (fie catolica, fie protestanta), cu o sensibilitate mai apropiata de cea a australianului, faptul a deranjat mai putin sau aproape deloc. Perceptia este atat de diferita, dupa apartenenta confesionala, incat chiar in privinta mult mai „obiectiva“ a conformitatii cu Evangheliile, Papei Ioan Paul II i se pare ca filmul e intru totul fidel acestora, in timp ce Arhiepiscopului Hristodoulos al Athenei i se pare ca se abate in multe puncte de la ele!


Trecand de la planul interconfesional la cel interreligios, evreilor li s-a parut ca filmul ar avea turnura „antisemita“ (chiar daca printre producatori si interpreti se numara si destui evrei, cum este si cazul Maiei Morgenstern, care a realizat memorabil rolul Maicii Domnului si ar merita macar o nominalizare pentru Oscar). Liga de Anti-Defaimare, foarte influenta in Statele Unite, s-a pus imediat in miscare. Probabil ca daca ar exista si o Liga de Anti-Defaimare latina, aceasta s-ar arata cel putin la fel de nemultumita, daca nu pentru felul in care slavizeaza limba latina cutare actor bulgar (spre amuzamentul unui Andrei Plesu), in orice caz pentru puternica exagerare a bestialitatii soldatilor romani. Daca in ce priveste atitudinea liderilor evrei ai vremii (si a poporului influentat de acestia) Mel Gibson poate invoca numeroase locuri evanghelice, salbaticia slujitorilor lui Pilat (ca in faimoasa scena a biciuirii, care dureaza in film nu mai putin de 16 minute!) nu prea reiese ca atare din texte. Daca ne gandim putin, ostasii romani trebuie sa fi fost mai degraba toropiti de caldura si plictisiti, ca si Pilat insusi, de o cazuistica pe care n-o intelegeau. Iisus nu le facuse lor nimic si nici macar nu era un tip monstruos (criminal, violator etc.), asa ca e foarte de presupus ca nu au investit prea mult zel in chinuirea acuzatului, mai mult ridiculizandu-l decat schingiuindu-l.


Mel Gibson a vrut insa sa socheze cu tot dinadinsul, adevarata miza si adevaratul protagonist al filmului fiind sangele care tasneste din belsug, agresand constientul si subconstientul unei lumi altminteri harsite cu violenta cinematografica si care, desigur, nu mai poate fi impresionata cu adevarat decat prin asemenea provocari maximale.


Se poate spune ca, desi transpar adeseori „retetele“ hollywoodiene, filmul nu e rau ca film, dar discutia „estetica“ mai are, se pare, de asteptat, pana cand se vor mai imblanzi „patimile“ extra-estetice (religioase, confesionale, ideologice), pe care transpunerile cinematografice de acest gen le-au starnit intotdeauna si care sunt altminteri firesti, caci arta nu-l va putea niciodata abstrage cu totul pe om realitatii, nici nu-L va putea preface pe Dumnezeul cel Viu intr-o fabula suficienta siesi.

 

                                                                                    Razvan CODRESCU 
                                                                       Lumea credintei, anul II, nr. 6(11)

.

22 Februarie 2006

Vizualizari: 9460

Voteaza:

Patimi si patimi... 0 / 5 din 0 voturi.

Adauga comentariu

Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.

RETELE SOCIALE

Bucuria convorbirii. Interviuri realizate de Costion Nicolescu
Bucuria convorbirii. Interviuri realizate de Costion Nicolescu Două sunt întâlnirile care m-au fascinat totdeauna: cea cu Nicodim (Ioan 3,1-21) și cea cu femeia samarineancă (Ioan 4,5-26). Una se petrece în miez de noapte, cealaltă în plină zi. Una este cu un fruntaș al iudeilor, alta cu o femeie simplă. Amândouă 20.00 Lei
Osebirea care tine laolalta. In memoriam acad. Sorin Dumitrescu
Osebirea care tine laolalta. In memoriam acad. Sorin Dumitrescu „Iar el este un iconar care a scris studii științifice, un ziarist care a pictat abstract, un orator care organiza expoziții, un editor care producea happeninguri, un profesor care intervieva sfinți, un librar care cânta la pian și chitară, un familist 60.00 Lei
Arsenie Boca. Sfantul cu inima cat cerul
Arsenie Boca. Sfantul cu inima cat cerul Despre el se vorbește adesea în șoaptă, cu evlavie sau cu întrebări. Se pomenesc minunile și mulțimile, dar mai rar osteneala lui de o viață: setea de a-L înțelege pe Hristos, grija față de oameni și față de tineri, puterea de a rămâne demn în mijlocul 60.00 Lei
Duhul Sfant si unitatea Bisericii. „Jurnal” de Conciliu
Duhul Sfant si unitatea Bisericii. „Jurnal” de Conciliu Ce altceva reprezintă reflecția sa teologică, pledoaria pentru dialog, efortul de a face posibile întâlniri și de a transmite chipul lăuntric al Ortodoxiei în lumea care-l ignora, decât o mărturie a celui care ascultă planul lui Dumnezeu? Viața tânărului 50.00 Lei
„Regula de aur” in religiile abrahamice. Perspective etice si ecumenice
„Regula de aur” in religiile abrahamice. Perspective etice si ecumenice Ce este „regula de aur”? Este o normă etică, o idee, o recomandare și chiar o poruncă care se regăsește în multe mitologii, religii și filosofii ale lumii. Părintele Dumitru Beșliu invocă în cartea sa în primul rând creștinismul. Trimiterile precise sunt 79.29 Lei
Din invataturile Ortodoxiei
Din invataturile Ortodoxiei Cartea de fata aduce in fata cititorilor ei cateva teme foarte importante si necesare pentru viata crestinului ortodox. Viata spirituala a fiecarui credincios trebuie sa fie impodobita, pe langa virtuti, si de o cunoastere temeinica a invataturii de 52.86 Lei
In singuratatea mintii mele
In singuratatea mintii mele „Bucuria de a te exprima, trufia pe care ți-o dă cuvântul domesticit, gata să și se supună, senzația că el este treapta care te poartă în locul acela înalt, la care îți faci uneori iluzia că doar tu poți ajunge. Știu, desigur, că prin cuvânt noi despărțim 78.23 Lei
Vinovatia. O introducere contemporana
Vinovatia. O introducere contemporana Ce este vinovăția? O povară inutilă, sau o resursă fundamentală pentru sănătatea noastră psihică și morală?Într-o societate în care rușinea a luat locul vinovăției, iar autocritica e tot mai des înlocuită de victimizare, Donald L. Carveth ne propune o 42.18 Lei
Inteligenta artificiala. Cum ne ajuta si cum ne ameninta o creatie superioara omului
Inteligenta artificiala. Cum ne ajuta si cum ne ameninta o creatie superioara omului Manfred Spitzer este un expert recunoscut în rețelele neuronale – fundamentul inteligenței artificiale. Cartea de față adună toate informațiile relevante existente pe această temă, punându-le într-o perspectivă realistă: se pot face multe speculații cu 67.66 Lei
CrestinOrtodox Mobil | Politica de Cookies | Politica de Confidentialitate | Termeni si conditii | Contact