
Amandoi se roaga in templu, dar numai unul Il intalneste pe Dumnezeu. Amandoi sunt prezenti, dar numai unul se smereste. Amandoi vor mantuirea, dar numai unul o obtine.
Nu ne laudam decat in Cruce; zeciuiala, postul sau alte virtuti devin pricini de sminteala prin publicitate. Nu suntem superiori, nu suntem orgoliosi, ci de desertam de slava lumii. Impresiile false despre noi ne pot otravi. Doar o analiza sincera a starii noastre interioare ne poate urca o treapta.
Orice fapta facuta sub ascultare si binecuvantare este de la Dumnezeu. Orice spontaneitate periculoasa care vatama pe altii este o piedica in calea luminii. Iarta-ne, Doamne, cererile puerile! Vom cauta Imparatia Ta, iar Tu ni le vei adauga negresit si pe celelalte.
Mandri sau smeriti? Intunecati la minte sau bucurosi deplin?
Altceva asteapta Dumnezeu de la noi decat sa bifam haotic o lista. Nu pontam spiritual. Ne deschidem sufletele in fata Nemarginirii si suntem pe loc umpluti de har. Dificultatea intervine in efortul continuu de a eterniza acea clipa minunata, acea roua a Duhului. In aceasta munca suntem sustinuti de sfinti, de miliarde de sfinti. Nu suntem orfani, cata vreme Domnul este cu noi. Atunci de ce nu stingem televizorul si nu citim Paraclisul Maicii Domnului chiar acum?
Marius Matei
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.