Capitalismul globalist genereaza o imagine atipica Bisericii ca fiind o institutie financiara care se ocupa cu afaceri profitabile. De aceea, din cand in cand, subiectul banilor din Biserica apare in zona dezbaterilor din presa. Unele mai serioase, altele mai tendentioase. Sarbatoarea Sfintei Paraschiva este perceputa, in anumite stiri, ca o mega-afacere bisericeasca. Optica este cumva justificata, intr-o societate in care banul devine zeu, iar toata viata noastra tinde sa fie cuantificata in termeni de profit, avere, finante etc. Prin urmare, a dezbate public despre banii Bisericii poate fi justificabil.
Modalitatea de dezbatere este, insa, perfectibila. Bunaoara, in cazul Mitropoliei de la Iasi, imi pare ca lucrurile se intampla mai mult in spirit de tabloid: citesc de butoaie de bani, de sume calculate prin presupuneri, de sfinti transformati in afaceri. Ar trebui, ca jurnalisti, sa discutam totusi mai serios, presupunand ca ne dorim asta si nu doar atragerea de audienta intr-un context de sensibilitate religioasa crescanda in preajma sarbatorilor bisericesti. Inainte de toate, am indraznit sa cer Consilierului de presa de la Mitropolie, parintele Constantin Sturzu, un punct de vedere. Si nu e vorba ca suntem frati intru preotie. Il stiu pe parintele ca un om deschis comunicarii, care nu ocupa pozitia de Purtator de Cuvant(sic!) fara a fi pregatit, el insusi scriind numeroase texte publicate in presa bisericeasca si laica. Iata ce a raspuns, pentru adevarul.ro:
Sumele vehiculate sunt de-a dreptul fabuloase. Nici pe departe nu e asa. Sunt multe aberatii in text. Noi nu colectam taxe pe vanzarea de obiecte sfintite pe cuprinsul municipiului Iasi, spre exemplu...Am vrut in mai multe randuri a face publica suma totala, mai ales ca nu avem nimic de ascuns, ea oricum nu acopera toate nevoile unei eparhii cum este Arhiepiscopia Iasilor. Dar nu ni s-a parut drept in fata Sfintei . „Dincolo de faptul ca au fost si persoane care au lasat doar un pomelnic, cu sau fara o suma modica, sau ca televiziunea respectiva nu a luat deloc in calcul si cheltuielile care se fac cu prilejul unui astfel de eveniment (respectiv pe cele de intretinere, reparare, infrumusetare a spatiului catedralei mitropolitane), este de neinteles aceasta impolitete la adresa Sfintei Parascheva. Atunci cand mergi la ziua aniversara a cuiva, nu te apuci, la sfarsit, sa intrebi pe sarbatorit ce daruri a primit si ce valoare financiara au ele! Mi se pare o chestiune de bun simt. Dar unora li se pare firesc sa intrebe ce daruri a primit Sfanta, desi – am toate motivele sa cred – taman ei nu au oferit nimic! Ca sa nu mai vorbim ca este vorba despre o lipsa de respect la adresa miilor de pelerini, care au facut gestul de a darui ceva cu discretie crestineasca, nu spre a fi trambitati pe canale media. In orice caz, nu am mai auzit niciunde, in lumea civilizata, de o astfel de abordare, ca si cum subiectul l-ar constitui nu stiu ce fonduri guvernamentale sau europene, nu jertfa benevola a unor credinciosi! Si in Occident sunt pelerinaje de anvergura, unde pelerinii aduc daruri, dar presa nu e obsedata de sumele stranse de la credinciosi.
Or atitudinea aceasta, sa-i zicem, totusi, doar nepoliticoasa, isi are izvorul intr-o viziune asupra religiei vazuta, ca in alte vremuri, drept "opium" al popoarelor sau, mai nou, drept o "afacere".Cei care vad asa lucrurile, inca nu pot intelege sau accepta faptul ca Sfanta Parascheva este vie, ca, prin rugaciunile ei, Dumnezeu lucreaza in viata pelerinilor si ca acestia, firesc, simt nevoia de a-si exprima recunostinta printr-un dar, o donatie pe care, ulterior, ocrotitoarea Moldovei il va redirectiona tot catre oameni, prin intermediul oamenilor care, vremelnic, administreaza aceste bunuri ce nu le apartin lor si pe care nu le pot folosi in interes propriu. Pe de alta parte, nu se poate spune ca Arhiepiscopia Iasilor n-ar manifesta transparenta in privinta veniturilor si a cheltuielilor sale. Dincolo de faptul ca aceste informatii sunt usor de obtinut de la institutiile financiare de stat, mai exista si un raport anual, publicat dupa fiecare sedinta a Adunarii Eparhiale si din care se poate observa foarte usor cata opera de caritate si cat sprijin financiar acorda Eparhia Iasilor miilor de persoane aflate in necaz. Ultimul astfel de raport publicat in presa arata ca, in anul precedent, la nivelul Arhiepiscopiei Iasilor, de servicii social-filantropice, cu un buget total de peste 5.200.000 lei, au beneficiat un numar de aproximativ 150.000 de persoane, iar 507 familii sinistrate au fost ajutate cu 894.211 lei. Situatia financiara este din anul 2011. Mai jos iata situatia de anul trecut: totalul general al operei filantropice desfasurata la nivelul unor institutii ale Arhiepiscopiei Iasilor, este de 11.048.684 lei, de diferitele forme de intrajutorare beneficiind un numar de cel putin 164.635 persoane si, respectiv, mai multe unitati de cult din Eparhie (asta fara a mai lua in calcul sumele ce nu au putut fi cuantificate, ce exprima milostenia facuta la nivel de parohii sau manastiri). Aceste donatii sau forme de intrajutorare, in cuantum de peste 110 miliarde de lei vechi, ar trebui sa puna pe ganduri pe multi dintre criticii onesti ai Bisericii. In conditii de criza, cate institutii mai pot sa sustina o astfel de actiune umanitara, in crestere cu mult fata de anii precedenti?”
Acum, dincolo de cele transmise de parintele Constantin Sturzu, permiteti-mi si mie o opinie personala, pe cateva chestiuni:
1. Cuvantul afacere alaturat Bisericii pare ca este ceva negativ, ocult, ilegal. Datorita polisemantismului, putini inteleg insa ca el nu desemneaza doar activitatile legale aducatoare de profit ci si ocupatia, indeletnicirea, problemele unei institutii sau persoane. In acest caz, afacerile bisericesti nu se refera la mercantilism ci la activitatile curente ale Bisericii, printre care, desigur, primirea de donatii. Insa, nu odata, jocurile de cuvinte de prin titluri au facut audiente mari, dar au fost pricepute de putini.
2. Ca am ajuns la donatii, cred ca Biserica nu are nici o obligatie legala de a declara public aceste sume. Insa, pentru ca exista si morala, Biserica este libera sa poata declara ce se intampla cu acesti bani. Nu odata, Patriarhia, ca si Mitropolia de la Iasi, au dat publicitatii rapoarte anuale sau de alt tip privind activitatile financiare ale Bisericii (un exemplu doar, pentru intreg anul 2012). M-as astepta ca vocile curioase sa preia aceste informatii, desi, repet, Biserica nu are o obligatie legala in a raporta aceste sume din donatii, mai ales ca in Scriptura scrie sa nu te lauzi cu binele pe care il faci. Nimeni insa nu pare sa se inghesuie cu aprecierile pentru aceasta deschidere a Bisericii. In schimb, pare ca ne unesc zvonistica, cazurile izolate de indisciplina si aprecierea dupa ureche a subiectului. O minte lucida ar intelege repede ca Biserica nu primeste numai donatii ci si facturi, precum si state de plata. Ca orice alta institutie finantata partial si insuficient de la buget. Cum despre aceasta am mai scris, nu intru in detalii aici.
3. As recomanda colegilor jurnalisti ca, inainte de a tabloidiza subiectul prin descrieri de can-can (butoaie de bani?!?!) sa ia legatura cu purtatorii de cuvant. Nu cred ca sunt rautaciosi cu presa, asa cum se mai afirma uneori, in cazuri izolate. Si daca se intampla asta, jurnalistii au libertatea sa precizeze ca ei nu au vrut sa comenteze. E o minima decenta comunicationala sa ceri parerea celui vizat, indiferent de raspunsul primit. Ca jurnalist, ai apoi libertatea sa faci ce vrei cu raspunsul. Probabil de aceea se spune ca nimeni nu a pierdut razboiul cu presa, deoarece presa are libertatea editoriala de a-si stabili unghiul de abordare al unui subiect. Numai ca, din spirit crestin si uman, nu mi-as dori un razboi intre presa si Biserica (ca, de altfel, niciun alt razboi, in afara de acela cu raul din noi insine). Audientele pot fi, in cel mai bun caz, comparabile.
(Acest text a fost publicat prima data pe blogul Parintelui Eugen Tanasescu de pe adevarul.ro)
Despre autor
Parintele Eugen Tanasescu
Senior editor
184 articole postate
Publica din 16 Februarie 2026
-
Alaturi de Sfanta Parascheva, iesenii se pot inchina unor fragmente din moastele a inca 32 de sfinti
Publicat in : Credinta -
Cand e imbracata Sfanta Parascheva?
Publicat in : Sfanta Cuvioasa Parascheva
Pentru a adauga un comentariu este nevoie sa te autentifici.