Se vorbeşte mult despre toxicitatea, nocivitatea acestei reţele de socializare.

Se spun multe adevăruri, însă şi multe minciuni sub forma unor afirmaţii exagerate atunci când sunt accentuate anumite elemente potenţial-negative ale utilizării de către noi toţi a acestei reţele.

Anume cred că se exagerează mult prea mult această demonizare a FB-ului atunci când este prezentat fie ca o uneală a diavolului, fie ca unealtă a serviciilor, fie ca un factor de imbecilizare inlectuală ori fie ca un factor cauzator de fatale distorsiuni psihologice ori emoţionale.

Orice lucru din lumea aceasta poate deveni rău sau bun. Nici un lucru nu este rău în sine, ci proasta sau reaua întrebuinţare îi poate induce sau ataşa o încărcătură de rău sau de bine unui obiect, unui instrument de lucru, unui fenomen, etc. oricum s-ar numi FB, Internet, TV…

Ce este, de fapt FB-ul? O platformă a internetului unde mai multe persoane care se cunosc sau nu, consimt să comunice într-un fel sau altul. Asemănătoare FB-lui sunt şi alte instrumente de comunicare de pe Internet, cum ar fi: Messenger, Twitter, Flick, Instagram etc. Deci nimic nou sub soare…Formele de comunicare se diversifică, se dezvoltă cu repeziciune…

Este clar că unii oameni îl pot folosi în scop infracţional(prostituţie, escrocherii financiare, şantaj, etc.), că se pot ascunde în spatele unor conturi false indivizi care manifestă tulburări ce aparţin patologiei psihiatrice: obsedaţi sexual, psihopaţi, narcisişti, etc., dar a generaliza situaţia la toţi sau la marea majoritate prin afirmaţii de genul: pe FB stau toţi tâmpiţii şi alţi neisprăviţi, imbecili şi proşti, tot felul de “pierde vară”, “pierde iarnă” şi de frustraţi de toate genurile, deja e prea mult neadevăr în aceste afirmaţii, prea multă aroganţă…

Desigur că există riscul utilizării fără discernământ, fără măsură a FB… Desigur există şi astfel de oameni cu probleme; ei sunt şi în societate, oriunde şi există şi pe FB…Însă oricare utilizator are posibilitatea, după caz, să selecteze acele persoane care pătrund în lista de prieteni ori să elimine, să restricţioneze sau chiar să reclame prezenţa sau activitatea acestora dacă se manifestă cu agresiuni de orice fel.

Până la urmă, cred că fiecare îşi defineşte şi îşi alege motivaţiile prezenţei sale pe o reţea de socializare…care de-a lungul timpului se pot configura sau reconfigura în funcţie de diferite oportunităţi, necesităţi, obiective, etc.

În ce mă priveşte, iniţial, contul meu mi l-a făcut un prieten, care dorind să-mi salveze câteva zeci de poze făcute cu familia într-o călătorie în străinătate şi neavând un stick sau o altă posibilitate pe moment de a le stoca şi transporta pe un suport electronic, mi-au fost virate pe contul creat în străinătate, avându-le şi acasă la întoarcere. De aici a început toată aventura feisbucistă…

Ulterior am descoperit o modalitate de a comunica foarte uşor cu prieteni de departe, cu foşti colegi descoperiţi pe FB, prin mijlocirea căruia ne-am regăsit după foarte mulţi ani, prieteni despre care nu mai ştiam absolut nimic. Deci este şi un mijloc de apropiere a oamenilor…

După o vreme motivaţiile s-au reconfigurat realizând necesitatea unei prezenţe de informaţie cu caracter religios în spaţiul virtual, unde foarte mulţi tineri dar şi oameni în vârstă, care nu mai vin sau nu mai pot veni la biserică, au nevoie de o mărturie creştină, de subiecte şi teme de reflecţie creştină.

M-am gândit că ar putea fi un cârlig, o nadă aruncată în apele acestea tulburi pentru unii creştini care sunt mai reţinuţi sau care pot fi impulsionaţi, treziţi într-un fel sau altul la o viaţă creştină pe care poate o caută…

Desigur am găsit şi eu o mulţime de oameni minunaţi cu aceleaşi afinităţi spirituale cu care am intrat în comuniune, în dialog, în dezbateri edificatoare. De asemenea, am stabilit prietenii noi, am primit sfaturi, am dat sfaturi atunci când mi-au fost cerute, am răspuns la tot felul de întrebări, etc.

Am aflat despre mulţi oameni aflaţi în suferinţă care au fost ajutaţi şi prin mobilizări făcute pe FB…

De asemenea, am luat la cunoştinţă despre foarte multe site-ri creştine, bloguri, pagini personale, publicaţii online, etc. care conţin imense informaţii cu caracter creştin şi nu numai, care pot să completeze cultura generală a oricărui om dornic să se îmbogăţească şi prin aceste lecturi.

Bineînţeles că, FB poate să servească în doze mici, acceptabile şi ca un mijloc de divertisment, de amuzament recreativ prin vizionarea unor postări din zona aceasta, în pauza dintre 2 cărţi sau 2 activităţi stresante de peste zi ori la sfârşitul unei zile de muncă…

Prin urmare, oricare dintre posesorii unui cont de FB îşi poate defini prezenţa şi motivaţia utilizării FB, având libertatea de a-şi limita timpul de folosinţă ori de a-şi delimita interferenţele socializării şi aria circumscrisă a preocupărilor în zona de virtual în aşa fel încât să nu-şi prihănească propria persoană, dar nici pe ceilalţi să nu-i afecteze…

Pr. Alin-Cristian Preotu

 

.

• Cum ne aparam de facebook
  Publicat in : Editoriale
• Un efect al facebook-ului
  Publicat in : Editoriale
• Postari de post. De pe Facebook adunate
  Publicat in : Editoriale
• Transmiterea raului pe Facebook
  Publicat in : Editoriale